Subiecte «îngropate» de coronavirus. Despre ce se discuta intens până nu de mult și nu se mai discută astăzi aproape deloc
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai multe evenimente care se aflau în centrul atenției presei și a opiniei publice și-au pierdut considerabil din importanță după izbucnirea pandemiei. Diversitatea și frecvența publicării materialelor care tratează temele respective au scăzut vertiginos odată cu agravarea situației provocate de coronavirus. Mai jos sunt doar câteva exemple de astfel de subiecte de interes mondial sau național.
Cuprins:
Războiul din Siria
Conflictul care a distrus țara arabă durează de nouă ani și, până la izbucnirea pandemiei de coronavirus, era unul dintre principalele subiecte tratate zilnic de mai toate mass-media mondiale. Importanța lui a fost amplificată de valul uriaș de refugiați dislocat, care a luat calea Europei, și de implicarea celor două mari puteri militare ale lumii, SUA și Rusia, secondate de Turcia, de Iran și de adepți ai organizației teroriste Stat Islamic.
Demn de menționat este și amănuntul că, deocamdată, războiul din Siria a provocat mult mai multe victime decât pandemia de coronavirus.
Bilanțul de până acum al conflictului: circa 385.000 de decese confirmate, circa 7,6 milioane de cetățeni sirieni care au fost nevoiți să-și părăsească locuințele, dar care au rămas în țară, și peste 5 milioane de refugiați, adică sirieni care și-au părăsit țara din cauza conflictului.
Problema refugiaților
Legată direct de tema războiului din Siria, problema refugiaților a fost un alt subiect major tratat pe larg, aproape zilnic, în special de presa din statele europene, până la declanșarea pandemiei de coronavirus. Asta deoarece statele Bătrânului Continent, și în special țări ca Germania, Italia, Grecia și Spania au fost și continuă să fie destinațiile visate de majoritatea celor care au fugit de ororile războiului.
Peste 3 milioane de oameni au pătruns ilegal în Europa în ultimii nouă ani, venind din Orientul Apropiat și Mijlociu și din nordul Africii, și alte mii au murit, de obicei înecați, încercând să ajungă pe Bătrânul Continent.
Sosirea lor în număr mare a provocat, mai ales în ultimii ani, nemulțumirea unei bune părți a cetățenilor europeni, nemulțumire reflectată, de exemplu, în ascensiunea tendințelor xenofobe și extremiste în anumite țări.
Brexitul
Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, eveniment produs de facto la 1 februarie, s-a aflat multă vreme în prim-planul mass-media și probabil că s-ar fi aflat și astăzi, dacă nu apărea coronavirusul.
Brexitul a presupus și continuă să presupună foarte multe întrebări și deocamdată nu la fel de multe răspunsuri.
Specialiștilor încă nu le este foarte limpede care va fi impactul economic și financiar provocat de acest ”divorț” dincolo și dincoace de Canalul Mânecii, iar cetățenii obișnuiți, inclusiv românii care locuiesc și lucrează în Marea Britanie, se află în fața unui viitor nesigur din multe puncte de vedere.
Mai ales în condițiile în care Boris Johson, premierul britanic, nu a renunțat definitiv la varianta unei despărțiri de Uniunea Europeană fără acord.
Criza iraniană
Tensionată oricum de luni bune, relația (dacă o putem numi astfel) SUA - Iran a atins punctul de fierbere la începutul anului, după ce generalul Qasem Soleimani, unul dintre oamenii de bază ai regimului de la Teheran, a murit în apropierea aeroportului din Bagdad, în urma unui atac american cu drone, încuviințat de însuși Donald Trump, mai-marele de la Casă Albă.
Evenimentul respectiv și replicile care i-au urmat (atacarea unei baze americane din Irak de către rachete iraniene și amenințări proferate de ambele tabere) au fost tratate pe larg în presa occidentală, până la apariția pandemiei de coronavirus.
Interesul pentru criza iraniană era justificat de teama escaladării unui nou conflict în Orientul Apropiat și intențiile nedisimulate ale Iranului de a-și crea un arsenal nuclear.
Dosarul 10 august
Incidentele de la marele miting antiguvernamental care a avut loc pe 10 august 2018 în Piața Victoriei din București, multe dintre ele având în prim-plan forțele Jandarmeriei, au reprezentat un subiect de interes dezbătut constant de simplii cetățeni și de presă.
La sfârșitul anului trecut, când coronavirusul părea o problemă îndepărtată, care afecta doar o parte a Chinei, articolele despre Dosarul 10 august erau încă relativ numeroase. Lucrurile s-au schimbat în primele luni ale lui 2020, când pandemia a început să amenințe Europa și, deci, și țara noastră.
Cine caută astăzi pe Google ”dosarul 10 august” va găsi doar patru articole din acest an pe acest subiect pe primele două pagini ale motorului de căutare.
Cel mai recent datează din 18 februarie, cu o săptămână înainte ca autoritățile să anunțe primul caz de persoană infectată cu coronavirus în România.
Cazul Beuran
Evenimentele care l-au avut în prim-plan pe medicul Mircea Beuran în primele luni ale acestui an au ținut capul de afiș al presei și au provocat reacții puternice pro și contra, până la apariția pademiei de coronavirus.
Pentru multă lume, cazul cunoscutului chirurg, cercetat pentru luare de mită, este reprezentativ pentru problemele existente în sistemul public de sănătate din România.
Printre altele, Beuran a fost implicat și în scandalul incendierii unei paciente pe masa de operație, la Spitalul Floreasca, incident produs la sfârșitul anului trecut, dar despre care s-a aflat abia în ianuarie 2020, medicul fiind acuzat că a încercat minimalizarea și chiar mușamalizarea cazului.
Cea mai recentă știre despre cazul lui Mircea Beuran, găsită pe primele două pagini Google, datează din 13 martie, când Curtea de Apel a admis contestația chirurgului la măsura arestului la domiciliu, înlocuind-o cu controlul judiciar.
Accidentul lui Chițoiu
Accidentul rutier în care a fost implicat liderul ALDE în perioada Crăciunului și care s-a soldat cu moartea ocupanților celuilalt autoturism a provocat multe reacții în presă și și mai multe reacții în rubricile de comentarii din subsolurile articolelor care au abordat subiectul.
Bâlbâielile autorităților în comunicarea detaliilor referitoare la accident și faptul că politicianul a ieșit pe propriile picioare din mașină, după care a fost așezat pe o targă și transportat la spital au creat multora impresia că nu este exclusă varianta unei încercări de a-l face scăpat pe Daniel Chițoiu, cercetat pentru ucidere din culpă.
Cea mai recentă știre despre acest caz datează din 24 februarie, când procurorii au anunțat că verifică ”in rem” dacă a fost comisă infracțiunea de favorizare a infractorului (prin internarea la Spitalul Floreasca).
Alegerile anticipate
Tema alegerilor anticipate a fost capul de afiș al politicii interne din toamna anului trecut, de la instalarea primului guvern Orban, și până în urmă cu o lună, când a devenit clar că noul virus va da peste cap toate calculele politicienilor.
Anterior pandemiei se discuta când să fie organizate alegerile anticipate; subiectul a fost abandonat între timp, iar luni Guvernul a anunțat că alegerile locale, programate pentru 7 iunie, vor fi amânate până în a doua parte a anului, când ar trebui să se desfășoare și alegerile parlamentare (septembrie sau octombrie).
