Brexit | Final de summit, la Bruxelles. Klaus Iohannis: „Cameron m-a asigurat că românii sunt în siguranță”

UPDATE 29 iunie, ora 16.00: Liderii europeni au adoptat o declarație comună la reuniunea de miercuri, prin care au anunțat că Marea Britanie va rămâne membru cu drepturi depline până la ieșirea din UE, a anunțat președintele Klaus Iohannis, la finalul summitului.

„Această declaraţie conţine mesaje pe care le-am transmis şi eu în cadrul reuniunii, respectiv: Regretăm rezultatul referendumului din Regatul Unit, dar respectăm voinţa exprimată de majoritatea poporului britanic. Până când Regatul Unit părăseşte Uniunea, acesta îşi păstrează statutul de stat membru, cu toate drepturile şi toate obligaţiile. Vreau să subliniez acest aspect, ca să fie foarte clar tuturor – Regatul Unit va respecta în această perioadă libertatea de circulaţie a cetăţenilor şi drepturile lucrătorilor europeni”, a declarat președintele României.

În plus, șeful statului a afirmat că, în negocierile care vor fi purtate în perioada următoare, România va umări cu prioritate apărarea intereselor comunităţii româneşti, existând deja asigurări că aceasta nu va avea de suferit în acest moment.

„Asigur comunitatea românească care locuieşte şi lucrează în Marea Britanie că România va urmări în negocieri cu maximă prioritate apărarea intereselor lor”, a mai spus Klaus Iohannis.

UPDATE 29 iunie, ora 15.00: Liderii europeni au avertizat, din nou, Marea Britanie că pentru menținerea accesului la piața unică trebuie să respecte în continuare regulile de libera circulație, relateză BBC News. De această dată, avertismentul a fost făcut de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a spus că cine vrea să adere la accesul pe piața unică trebuie să respecte criteriile „fără excepție”. Anterior, cancelarul german a făcut o declarație similară.

Afirmația a fost întărită și de președintele Consiliului European. „Nu va exista piaţă unică à la carte”, a avertizat Donald Tusk la finalul Consiliului European. În plus, șefii de stat şi de guverne au afirmat de asemenea că sunt hotărâţi să rămână uniţi în urma Brexitului. Ei urmează să aibă o nouă reuniune, la care Marea Britanie nu va participa, pe 16 septembrie, la Bratislava.

UPDATE 29 iunie, ora 11.56: Premierul Scoției, Nicola Sturgeon, se află la Bruxelles, pentru a negocia disponibilitatea țării de a rămâne în Uniunea Europeană. Liderul de la Edinburgh a afirmat, după o întâlnire cu președintele PE Martin Schulz, că Scoţia este determinată să rămână în Uniunea Europeană, în ciuda deciziei britanicilor de a părăsi blocul comunitar, scrie Reuters.

Între timp, Schulz a susţinut că a ascultat şi a reţinut care este dorinţa scoţienilor, care au votat decisiv pentru rămânerea în UE. Nicola Sturgeon urmează să se întâlnească și cu preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, în cadrul unei vizite la Bruxelles care a fost anunţată în ultimul moment, după plecarea premierului britanic David Cameron. Scoţia a ameninţat că va organiza un al doilea referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, pentru a putea să-şi păstreze poziţia în UE.

UPDATE 29 iunie, ora 11.30: Klaus Iohannis a declarat că românii vor putea să rămână și să muncească în Marea Britanie, primind asigurări în acest sens de la premierul David Cameron.

„Am primit asigurări de la premierul Cameron, în numele Marii Britanii, nu în nume personal, că românii vor putea să rămână, vor putea să muncească şi şi-a cerut scuze pentru incidentele care au avut loc acolo”, a declarat preşedintele la Bruxelles.

În plus, Iohannis a spus că pentru România sunt multe mize, dar că va negocia poziţia foarte bine, principala temă a negocierilor bilaterale fiind poziţia românilor din Marea Britanie.

Citește și: Summit european pe tema Brexit | Mesajul lui Klaus Iohannis pentru românii din Marea Britanie. Ce poziție adoptă țara noastră/VIDEO

UPDATE 29 iunie, ora 9.30: Pentru prima dată, liderii din țările membre UE se întâlnesc fără Marea Britanie. Cei 27 de lideri vor discuta despre viitorul proiectului european, care a fost zguduit de Brexit. În timpul discuțiilor de marți, Bruxelles-ul şi liderii celor 27 de ţări rămase în Uniune au acceptat să îi ofere un timp Marii Britanii înainte de a declanşa oficial procedura de ieşire. Au subliniat, însă,  că nu va accepta să aştepte luni de zile.

UPDATE 29 iunie, ora 03.10: David Cameron a anunţat în mod oficial că „Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană”, la finalul unui scurt summit, marţi seara, la Bruxelles, la care a participat alături de şefii de stat şi de guverne ai celorlalte 27 state membre UE, relatează Le Figaro.

UPDATE 29 iunie, ora 02.35: Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a criticat marți seară pe politicienii britanici care au făcut campanie pentru ieșirea țării lor din Uniunea Europeană, deoarece nu au niciun plan pentru îndeplinirea obiectivelor lor. Citeste mai multe AICI.

UPDATE 29 iunie, ora 02.00: Premierul demisionar David Cameron a declarat marţi, în timpul summitului european de la Bruxelles, că nu regretă faptul că a organizat referendumul pe tema apartenenţei Regatului Unit la Uniunea Europană, relatează AFP.

UPDATE 28 iunie, ora 22.45: Liderul UKIP Nigel Farage a susținut că, în timpul discursului său din Parlamentul de la Bruxelles, europarlamentarii au fost „grosolani și au strigat la mine, iar eu i-am tachinat puțin”.

UPDATE 28 iunie, ora 22.00: Sute de britanici s-au adunat în Trafalgar Square din centrul Londrei, la o demonstrație pro-UE.

UPDATE 28 iunie, ora 20.20: Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ar intenţiona să extindă zona euro la toate ţările membre ale Uniunii Europene, ca reacţie la ieşirea Marii Britanii din Blocul comunitar, afirmă surse citate de Frankfurter Allgemeine Zeitung. Preşedintele Comisiei Europene a cerut accelerarea procedurilor necesare ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar.

Pe de altă parte, potrivit FAZ, Junker ar dori accelerarea integrării europene prin admiterea tuturor ţărilor UE în zona euro. În prezent, din zona euro fac parte 19 ţări europene. Marea Britanie, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Danemarca, Ungaria, Polonia, România şi Suedia nu sunt membre ale zonei euro.

UPDATE 28 iunie, ora 19.30: Studenții britanici înscriși la universități din alte state ale Uniunii Europene ar putea primi cetățenie europeană, conform unui plan discutat de lideri ai Uniunii în urma referendumului prin care Marea Britanie a decis ieșirea din blocul comunitar, a afirmat marți șeful guvernului italian, Matteo Renzi. „Dacă un student britanic decide să petreacă doi, trei, patru ani într-o universitate europeană, ceea ce examinăm acum este posibilitatea de a-i acorda un pașaport european’, dar ‘deocamdată, nu este nimic sigur”, le-a declarat Renzi reporterilor la Bruxelles, după o reuniune a liderilor socialiști europeni, la care inițiativa a fost luată în discuție.

UPDATE 28 iunie, ora 18.10: Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, la Bruxelles, că punctul de vedere pe care îl va prezența la reuniunea Consiliului European pe tema ieșirii Mării Britanii din Uniunea Europeană este acela că „nu este cazul să ne grăbim peste măsură, este bine să abordăm lucrurile cu calm, cu multă luciditate”, întrucât este vorba de Marea Britanie și, „trebui să fim foarte cinstiți, această rămâne un partener foarte important pentru noi”.

UPDATE ora 16.15: David Cameron a sosit la reuniunea Consiliul European și a spus că speră ca Marea Britanie să stabilească o relație cât mai constructivă posibil cu Uniunea Europeană după ce va părăsi blocul comunitar. ”Voi explica faptul că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Dar vreau ca acest proces să fie cât mai constructiv posibil și sper că rezultatul poate fi cât mai constructiv posibil”, a spus Cameron, potrivit Agerpres.

Premierul britanic, care și-a anunțat demisia după referendum, a mai spus că Marea Britanie nu trebuie să întoarcă Europei spatele, chiar dacă părăsește UE.

Brexit | Dispute între Juncker și Nigel Farage. Parlamentul European cere ieșirea „imediată” a Marii Britanii din UE

Înaintea reuniunii Consiliului European, în Parlamentul European a avut loc o dispută aprinsă între Jean Claude Junker și Nigel Fara, liderul UKIP, care a susținut puternic campania pentru ieșirea Marii Britanii din UE.

Nigel Farage a fost huiduit după ce i-a acuzat pe europarlamentari că nu au muncit o zi în viața lor și că ieșirea Marii Britanii din UE fără niciun acord este mai bine decât situația actuală a țării. În fața europarlamentarilor, Nigel Farage a cerut activarea Articolului 50.

Anterior summit-ului, Franţa, Germania şi Italia au cerut Marii Britanii să declanşeze procedura de ieşire din UE. Francois Hollande, Angela Merkel și Matteo Renzi au susținut o conferință de presă comună în care au declarat că au recomandat Marii Britanii să anunţe clar ieşirea din Uniunea Europeană. „Este esenţial să nu se piardă timp în abordarea problemei ieşirii Marii Britanii din UE”, a declarat preşedintele Franţei, François Hollande. „Suntem de acord să nu existe discuţii formale sau informale cu Marea Britanie până când nu va fi depusă o solicitare adresată Consiliului European în sensul ieşirii din UE”, a spus Angela Merkel.

David Cameron anunțase că Guvernul britanic nu va declanșa Articolul 50 în această etapă. Britanicii au luat această decizie în speranța că vor obține mai multe avantaje în timpul negocierilor. Cu toate acestea, Hollande, Merkel și Renzi au spus foarte clar că UE nu va purta negocieri cu Marea Britanie până când nu va fi activat articolul 50 al Tratatului de la Lisabona.

Summit-ul european de la Bruxelles. Temele reuniunii Consiliului European

Reuniunea Consiliului European va fi dominată de discuțiile privind situația Marii Britanii după referendum, însă vor fi dezbătute și alte subiecte-cheie, precum migrația, referendumul olandez privind Ucraina, comerțul, politica externă a UE și piața unică, potrivit Agerpres.

Migrația — După ce a reușit să reducă numărul migranților care foloseau așa-numita „rută a Balcanilor” cu ajutorul unui acord controversat încheiat în luna martie cu Turcia, Uniunea Europeană este supusă acum presiunilor pentru a găsi modalități concrete pentru diminuarea fluxului de migranți care traversează Marea Mediterană.

Referendumul olandez privind Ucraina — Premierul olandez Mark Rutte ar urma să facă mai multe propuneri pentru rezolvarea impasului privind acordul de asociere UE-Ucraina, care a intrat în vigoare în acest an, însă a fost respins în Olanda într-un referendum fără caracter obligatoriu. Mark Rutte le-ar putea cere celorlalți lideri ai UE să facă o declarație prin care să clarifice faptul că acordul nu aduce Ucraina mai aproape de aderarea la UE, principalul argument adus de campania „NU” în referendumul olandez.

Comerț — Negocierile de liber schimb desfășurate de UE cu Statele Unite ale Americii și Canada se confruntă cu obstacole. Negocierile sunt criticate de opozanți de ambele părți ale Atlanticului și ar putea să fie nevoie de schimbări radicale în urma Brexitului.

Comisia Europeană, care conduce negocierile comerciale în numele celor 28 de state membre ale UE, urmează să le facă liderilor prezenți la summit o prezentare a progreselor înregistrate, însă este de așteptat ca discuții substanțiale să fie amânate pentru summitul UE din octombrie, au afirmat diplomați europeni.

Politica externă a UE — Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmează să participe la reuniunea Consiliului European alături de liderii UE, înaintea summitului NATO din luna iulie de la Varșovia, unde se așteaptă ca participanții să semneze un acord de cooperare UE-NATO.

Separat, șefa diplomației europene Federica Mogherini urmează să facă o scurtă prezentare a unui document care stabilește strategia politicii externe a blocului comunitar. De asemenea, concluziile summitului ar urma să reitereze disponibilitatea UE de a ajuta Libia.

Piața unică — Proiectul de concluzii al summitului prevede „progrese rapide” pentru eliminarea barierelor în sectorul comerțului digital.

Acțiunile promise includ: eliminarea tarifelor de roaming până în iunie 2017; acțiuni de reglementare pentru promovarea rețelelor mobile 5G și investiții în rețele noi de mare viteză; combaterea geo-blocării „nejustificată”, care limitează achizițiile on-line de la un stat UE la altul.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro