The Guardian: ”Epoca de aur a Europei de Est”. Cum au evoluat România și celelalte țări ex-comuniste în 30 de ani de capitalism
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Țările fost comuniste din Europa Centrală și de Est sunt mai bogate ca niciodată, iar cetățenii lor mai sănătoși decât acum 30 de ani, se arată într- analiză realizată de către ”The Guardian”. Chiar dacă nemulțumirile generate de tranziția către capitalism au dus la o ascensiune a populismului, publicația britanică estimează că est-europenii care au emigrat în Occident ar putea să se întoarcă în țările de baștină pe măsură ce va fi recuperat decalajul economic.
La 30 de ani de la colapsul comunismului în Europa de Este, o serie de statistici indică faptul că tranziția de la comunism la capitalism a fost un succes remarcabil.
Creșterea economică din ultimii 30 de ani a fost una dintre cele mai spectaculoase cunoscută vreodată. Oamenii au speranța de viață mai mare, calitatea aerului este mai bună, iar oamenii sunt, în medie, de două ori mai sănătoși decât cei care au trăit în vremea comunismului.
Niciodată nu s-a trăit mai bine
”Aceasta este espoca de aur a regiunii. Întreaga regiune a fost un succes, reflectat în faptul că, în general, niciodată bulgarii, românii sau polonezii nu au trăit mai bine decât acum, atât în termeni absoluți, cât și relativ al țările din vest”, a spus economisul polonez Marcin Piatkowski, autor al cărții ”Campionul creșterii Europei”, despre ascensiunea meteorică a economiei Poloniei în ultimele trei decenii.
Un asemenea optimism ar părea deplasat, ținând seama că mulți oameni din regiune încă se simt lăsați în urmă. Pe de altă parte, statisticile arată că, din 1990 încoace, economiile din Polonia și Slovacia au crescut de peste șapte ori, iar cele din Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și România de peste cinci ori.
514%este creșterea PIB-ului României în 2018 față de 1990, a cincea creștere economică dintre țările ex-comuniste care s-au alăturat Uniunii Europene, după Polonia (788%), Slovacia (739%), Estonia (592%) și Lituania (577%)
De asemenea, disparitățile dintre săraci și bogați au rămas relativ reduse, potrivit coeficientul Gini, care stabilește distribuirea avuției între săraci și bogați. Slovenia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația, Polonia și Estonia au scoruri mai bune ale coeficientului Gini decât Franța și Marea Britanie.
Letonia, România, Bulgaria și Lituania, chiar dacă au disparități mai mari decât în cele două state vest-europene, au un scor Gini mai bun decât Statele Unite și China.
Și calitatea vieții s-a îmbunătățit. În 1990, ungurii, letonii și românii aveau o speranță de viață sub 70 de ani și nici în celelalte țări din lagărul comunist lucrurile nu stăteau cu mult mai bine. De atunci însă, longevitatea a crescut cu până la 10%, iar acum est-europenii au motive să nădăjduiască că vor atinge vârsta de 80 de ani.
5,6 ani este creșterea speranței de viață a românilor în comparație cu 1990, a opta creștere în regiune. Evoluțiile cele mai spectaculoase s-au înregistrat în Estonia (8,2 ani), Cehia (8,1 ani) și Slovenia (8 ani).
Succesul economic al Poloniei a fost grăbit de ”terapia de șoc” a economistului Leszek Balcerowicz, profesor la Școala de Economie din Varșovia. Chiar dacă la acel moment, economiile est-europene erau la pământ, comunismul lăsase germenii creșterii viitoare: o societate cu un nivel al educației relativ înalt și cu un nivel redus al inegalității economice.
La fel de important este și faptul că, spre deosebire de Rusia și Ucraina, țările Europei centrale au evitat situația în care un grup restrâns de persoane a pus mâna de proprietățile statului. ”Avem reprezentanții în fabrici ai Solidarității care au acționat ca un câine de pază astfel că directorii nu au putut să încheie afaceri dubioase precum în Rusia”, spune Balcerowicz.
Un nou stimul a fost reprezentat de intrarea în Uniunea Europeană. ”Intrarea în UE a fost un moment cheie, nu din cauza fondurilor, ci datorită cadrului: reguli antimonopol, protecția mediului ș.a.m.d”, crede Maciej Grabski, antreprenor din Gdansk. Chiar dacă au existat și costuri. De exemplu, șantierul naval din Gdansk, locul de naștere al Solidairității, produce acum mai mult iahturi.
O dezvoltare inegală
Sentimentul de decădere este încă acut în regiunile puternic industrializate în perioada regimului comunist și care nu au depășit comple traumele tranziției.
Jolanta Banach, fost ministru polonez al Finanțelor, crede că popularitatea în orașele mici guvernării Partidului Lege și Justiție, considerat populist, a fost provocată de accesul inegal la serviciile publice și infrastructură, situație care nu este specifică doar Poloniei. Domeniile educației și sănătății au evoluat față de acum 30 de ani, dar rămân subfinanțare. ”Dacă te uiți la coeficientul Gini, nu stăm rău, dar asta ascunde multe lucruri. Ce nu vezi în statistici este accesul inegal la serviciile publice și infrastructură”, a comentat Banach.
O altă problemă majoră este cea demografică, provocată atât de numărul redus al nașterilor, cât și de emigrarea în țările din Vest. La sfârșitul perioadei comuniste, Letonia avea o populație cu 25% mai mare decât acum, iar Bulgaria și România cu 20%.
Pe de altă parte, există semnale că imigrația către vest este un proces reversibil. Amenințarea Brexitului a determinat deja pe unii polonezi să se întoarcă în țară.
Nu i-am pierdut pe acești oameni. Forma de emigrare s-a schimbat. În secolul XIX un țărănoi din munții polonzi se muta în America și nu mai auzeai de el 100 de ani. Acum poți cumpăra cu 20 de euro un bilet la o cursă Ryanair de la Londra la Cracovia.Marcin Piatkowski, economist polonez
Ritmul reîntoarcerii se va accelera pe măsură ce și economiile est-europene vor recupera decalajele. În 1989, un polonez avea un venit care reprezenta un sfert din venitul unui german. Acum nivelul este de 60%.
Pe de altă parte, au apărut temeri că nu sunt luate suficiente măsuri pentru ca dezvoltarea țărilor din Est să rămână echitabilă pentru cât mai mulți oameni. Liderul Solidarității și fost președinte al Poloniei, Lech Wałęsa, crede că trebuie implementate reguli noi pentru capitalismul din țara sa.
Când exista blocul comunist, cele două sisteme se țineau cumva în frâu unul pe celălalt. Acum nu mai există control asupra dezvoltării capitalismului. Este ca un drum fără semafoare și fără indicatoareLech Wałęsa , fost președinte polonez
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
