Tichetele de masă cresc la 50 de lei de la 1 ianuarie 2026: decizia pe salariul minim se lasă așteptată

Valoarea tichetelor de masă crește cu 10 lei de la 1 ianuarie

De la 1 ianuarie 2026, aproximativ trei milioane de angajați vor primi tichete de masă majorate. Anunțul a fost făcut de reprezentantul IMM-urilor, Florin Jianu, la finalul Consiliului Tripartit, convocat de premierul Ilie Bolojan pentru a discuta despre creșterea salariului minim pe economie.

În timpul reuniunii, mii de angajați au protestat în fața Guvernului. 

La rândul său, ministrul Muncii a confirmat, pe Facebook, că va crește valoarea tichetelor de masă.

„O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei”, a scris Petre Florin Manole.

Cum a crescut valoarea tichetului de masă în ultimii 10 ani

În ultimii 10 ani, valoarea zilnică a tichetului de masă în România a crescut semnificativ. În 2015, valoarea era de 9,41 lei, iar în 2025, aceasta a ajuns la 40,18 lei, ceea ce reprezintă o creștere de peste 300%.

Iată evoluția principalelor valori anuale ale tichetului de masă în această perioadă:

• 2015: 9,41 lei
• 2016: 13,00 lei
• 2017: 15,09 lei
• 2018-2019: 15,18 lei
• 2020-2021: 20,01 lei
• 2022: 30,00 lei (ianuarie – iulie), 35,00 lei (august – decembrie)
• 2023: 40,00 lei
• 2024: 40,04 lei
• 2025: 40,18 lei

Tichetele de masă în România, comparativ cu alte țări europene

În România, valoarea de 40,18 lei este echivalentul a aproximativ 8-9 euro.

În țări precum Franța, Germania, Olanda sau Belgia, valoarea tichetelor de masă poate varia între 8 și 12 euro pe zi, aceste state având un nivel mai ridicat al beneficiilor extrasalariale.

Țări din Europa Centrală și de Est, precum Ungaria sau Polonia, au valori ale tichetelor de masă mai apropiate de România, dar ușor mai mici.

Ce s-a decis în privința salariului minim

În ceea ce privește salariul minim pe economie, Florin Jianu a precizat că IMM-urile se opun în acest moment majorării. În prezent, salariul minim este de 4.050 de lei brut, 2.574 de lei net. Aproximativ 1,7 milioane de români încasează, în prezent, salariul minim pe economie, cel mai mulți în sectorul privat. Este şi motivul pentru care mediul de afaceri nu susţine creşterea, mai ales dacă s-ar elimina şi scutirea de taxe şi impozite pentru 300 de lei.

Florin Jianu a explicat că deja micile afaceri din România se gândesc la disponibilizări, după ce au fost afectate puternic de măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan și de liberalizarea pieței de energie.

„Noi trebuie să ne uităm la contextul și la realitatea economică. În momentul în care opt din zece IMM-uri sunt afectate de aceste măsuri, acciza la combustibil, TVA mărit, liberalizarea pieței de energie, trebuie să ținem seama de contextul economic, și s-ar putea să facem mai mult rău economiei printr-o majorare artificială a încasărilor la buget, de fapt creând mai mult șomaj, scăzând competitivitatea firmelor, dând afară oameni. IMM-urile și IMM România întotdeauna a venit și a făcut propuneri atunci când economia a funcționat. Efectiv în acest moment nu e posibil. Economia nu o permite.

Trei din zece IMM-uri au relatat că s-ar putea să aibă loc disponibilizări de până la 7-9 persoane. Raportat la situația economică, scad sectoare de activitate, scade comerțul, producția industrială, toate sectoarele de activitate”, a spus Florin Jianu, potrivit antena3.ro.

În schimb, sindicatele solicită majorarea salariului minim pe economie și amenință cu proteste masive în caz contrar. Acestea susțin că Guvernul Bolojan este obligat de Comisia Europeană să majoreze salariul minim și România riscă o procedură de infringement dacă nu se supune.

În același timp, liderii de sindicate atrag atenția că înghețarea salariului minim ar reduce și mai mult din puterea de cumpărare și ar adânci sărăcia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro