Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, ar fi fost reținut în această dimineață, pe 21 septembrie 2026, în apropiere de Otopeni, în cadrul unei operațiuni DIICOT. Autoritățile au efectuat percheziții la cinci adrese din București și județele Ilfov și Giurgiu, vizând destructurarea unei rețele infracționale organizate. Călin Georgescu se află în atenția organelor de urmărire penală și a instanțelor din România în cadrul mai multor dosare. Fostul candidat la prezidențiale este implicat într-un dosar în care este acuzat de propagandă legionară, dar și într-un alt dosar privind acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Cuprins:
Luni, 21 septembrie 2026, autoritățile au demarat o amplă operațiune în București și Ilfov. Potrivit surselor judiciare citate de Libertatea, Călin Georgescu ar fi fost ridicat din trafic de DIICOT, în zona Otopeni, în imediata apropiere a unei săli de sport.
Anchetatorii au efectuat simultan percheziții la cinci adrese din București, Mogoșoaia, Buftea și Ciolpani. La locuința lui Călin Georgescu din Mogoșoaia, oamenii legii au pus în aplicare un mandat de percheziție pentru a ridica probe, documente și medii de stocare electronică. În același timp, o altă echipă a DIICOT a intervenit la o adresă din București, unde omul de afaceri Ionel Rusen, vizat și el în dosar, a fost ridicat de la domiciliu.
Operațiunea vizează destructurarea unui grup infracțional organizat, acuzat de înșelăciuni financiare în formă continuată. Surse judiciare au declarat pentru Libertatea că rețeaua ar fi creat un mecanism fraudulos prin care a păcălit mai mulți antreprenori români care căutau finanțări pentru extinderea afacerilor, cauzând prejudicii de milioane de euro.
Reamintim că fostul candidat la prezidențiale este vizat în mai multe cauze aflate în atenția organelor judiciare din România. Călin Georgescu figurează într-un dosar în care este cercetat pentru promovarea ideilor legionare, precum și într-o altă cauză referitoare la presupuse acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale.
Trimiterea în judecată în primul dosar deschis pe numele lui fostului candidat la alegerile prezidențiale a fost dispusă de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 2 iulie 2025 și vizează acuzațiile de propagandă legionară aduse lui Călin Georgescu.
Anchetatorii susțin că, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, Georgescu ar fi desfășurat acțiuni de promovare a unor ideologii fasciste, legionare, rasiste și xenofobe în spațiul public.
Conform rechizitoriului, fostul candidat la prezidențiale l-ar fi elogiat pe fostul conducător al statului Ion Antonescu, condamnat pentru crime de război și genocid. Acesta i-ar fi lăudat și pe alți lideri ai Mișcării Legionare, precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Moța. Procurorii susțin că prin interviurile acordate și postările din mediul online s-ar fi urmărit o normalizare și o revitalizare a ideologiei legionare în percepția publică.
Procedura de cameră preliminară s-a desfășurat la Tribunalul București, unde cauza a înregistrat mai multe amânări. În luna februarie 2026, ca urmare a unor opinii divergente între cei doi judecători din completul inițial, a fost constituit un complet de divergență prin cooptarea unui al treilea magistrat.
La data de 9 februarie 2026, Tribunalul București a stabilit definitiv că procesul pe fond poate începe. În ceea ce privește măsurile preventive, Călin Georgescu a fost plasat sub control judiciar în februarie 2025. Ulterior, la 3 aprilie 2026, Tribunalul București a admis contestația acestuia și a dispus revocarea definitivă a controlului judiciar, permițându-i să părăsească țara, măsura fiind invocată de apărare pentru efectuarea unor investigații și tratamente medicale în străinătate.
Cel de-al doilea dosar în care este implicat Călin Georgescu vizează acțiunile împotriva ordinii constituționale și finanțarea campaniei electorale din noiembrie 2024. Fostul candidat a fost trimis în judecată de Parchetul General la 16 septembrie 2025.
În această cauză, Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicare de informații false în formă continuată. Alături de el au fost trimiși în judecată Horațiu Potra, acuzat de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale și infracțiuni la regimul armelor și munițiilor, precum și alți 20 de inculpați.
Acuzațiile anchetatorilor au avut ca punct de plecare decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, prin care a fost anulat primul tur al alegerilor prezidențiale. Hotărârea CCR a survenit în urma analizei unor documente desecretizate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) referitoare la nereguli legate de finanțarea campaniei electorale, promovarea neamplificată transparent pe platformele de socializare și suspiciuni privind ingerințe externe.
Potrivit rechizitoriului, după anularea alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024 de către Curtea Constituțională, Călin Georgescu și Horațiu Potra s-ar fi întâlnit într-un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, pentru a plănui acțiuni violente menite să deturneze manifestațiile publice din București.
Procurorii susțin că Horațiu Potra ar fi organizat un grup paramilitar format din 21 de persoane, care avea ca scop destabilizarea ordinii publice și crearea unei stări de pericol pentru securitatea națională. În timpul controalelor desfășurate de poliție în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, au fost descoperite arme albe, pistoale, bastoane telescopice și materiale pirotehnice în mai multe autoturisme oprite în județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în București.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis începerea procesului pe fond în cazul lui Călin Georgescu, Horațiu Potra și altor 20 de inculpați, acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Hotărârea a fost pronunțată pe 6 august 2026.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins toate contestațiile depuse de către Ministerul Public și inculpați în cadrul procedurilor desfășurate în camera preliminară. Prin această hotărâre, ÎCCJ a menținut decizia anterioară a Curții de Apel București, care constatase legalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte și dispusese începerea judecății pe fond încă din 2 aprilie 2026.
Decizia ÎCCJ a venit după mai multe amânări, inclusiv cea din 5 august 2026, când magistrații au reluat dezbaterile din camera preliminară. Ieri, Călin Georgescu a fost prezent la Înalta Curte, unde a fost întâmpinat de zeci de susținători.
Tribunalul București a decis la data de 3 aprilie 2026 ridicarea măsurii controlului judiciar pentru Călin Georgescu. Reamintim că măsură fusese dispusă în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale era acuzat de propagandă legionară.
Hotărârea definitivă a fost confirmată printr-un document publicat pe portalul instanțelor de judecată: „Admite contestația formulată de contestatorul inculpat Georgescu Călin împotriva încheierii pronunţate de către judecătorul din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 26.03.2026, în dosarul nr. 24185/299/2025/a3 (…) dispune revocarea măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpatul sus-menționat”.
Odată cu ridicarea restricțiilor, Călin Georgescu nu mai este obligat să se prezinte periodic la poliție și are dreptul de a părăsi teritoriul României. Acesta a declarat anterior că intenționează să meargă în străinătate pentru a primi tratament medical, motiv invocat și în contestația depusă.