Trei economiști analizează „cerințele legitime ale profesorilor”, dar prezintă și riscul: „În stilul ăsta, nici salariile actuale nu le vom mai putea plăti”

Trei analiști economici și profesori consultați de Libertatea au analizat solicitările profesorilor aflați în grevă de trei săptămâni. Ei susțin că pretențiile dascălilor sunt justificate, dar avertizează că Guvernul nu își va permite să le acorde majorările, dacă nu face reformele prevăzute în PNRR și nu elimină risipa bugetară.

• Economiștii spun că statul trebuie să dea mai mulți bani pentru Educație, inclusiv pentru salarii, și în același timp să facă reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a tăia risipa bugetară.
• Experții indică pentru eficientizare eliminarea pensiilor speciale, eliminarea excepțiilor fiscale de care se bucură mai multe categorii sociale, precum IT, construcții, agricultură, și restructurarea unor ministere și instituții de stat.

Duca: „Nu există performanță fără bani și nici bani fără performanță”

„Educația costă. Dacă vrem să avem copii educați și oameni educați în societate trebuie să plătim”, spune direct consultantul fiscal Emilian Duca.

Acesta afirmă că politicienii trebuie să respecte ceea ce tot ei au votat, respectiv majorarea până la 6% din Produsul Intern Brut (PIB) a alocărilor pentru Educație. 

În acest moment, alocarea este de 3,2% din PIB și este mai mică decât în 1995, conform calculelor Libertatea, pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) și de Ministerul Educației.

„Dacă la pensiile speciale, statul consideră că aceste categorii sociale trebuie să aibă minimum 4.000 de lei pentru a avea un trai decent, de ce profesorii să nu aibă un trai decent?”, se întreabă retoric Duca.

Măsurarea performanței

Economistul spune însă că performanța trebuie măsurată, atât în Educație, cât și în alte sectoare bugetare, precum Sănătate sau Administrație.

„Nu există performanță fără bani și nici bani fără performanță. Este nevoie de reforma profundă a statului, lucru ce nu se poate întâmpla cu actuala clasă politică. E foarte simplu: trebuie să facem reformele din PNRR. Ei și le-au asumat”, punctează Duca.

Consultantul fiscal explică și de ce nu se fac aceste reforme cerute de Comisia Europeană. „Dar este dureros pentru ei, pentru că, dacă le-ar face, acestea lovesc în sistemul lor clientelar pe care l-au construit”, consideră acesta.

Pe lângă reformele din PNRR, Duca susține că e nevoie și de o reformă constituțională pentru România, reorganizarea teritorială și reguli pentru alocarea banilor. „Democrația nu presupune doar drepturi, ci și obligații”, conchide Duca.

Păun: „Banii sunt tocați pe tot felul de trăsnăi”

Profesorul de economie Cristian Păun, care predă la Academia de Studii Economice (ASE) din București, are propria perspectivă. El spune că întrebarea trebuie pusă altfel. 

„România ar trebui să își permită să dea (bani dascălilor – n.r.), Educația este prioritară în orice stat dezvoltat. Problema este de ce nu își permite să îi plătească corespunzător? Iar răspunsul este simplu: banii sunt tocați pe tot felul de trăsnăi”, spune acesta.

Acesta dă și câteva exemple de risipă bugetară. „Cel care mă râcâie acum este că Guvernul a dat 1,5 milioane de lei din fondul de rezervă pentru parcări în Băile Felix. E un exemplu. Ar trebui ajuns la o înțelegere și făcut un buget astfel încât să pornim de la priorități: Educație, Sănătate, Apărare”, susține acesta.

Risipa bugetară

Păun spune că ar trebui restructurate ministere și instituții, precum Ministerul Familiei sau cel al Sportului, ori programe de stat, precum cel de sprijin pentru producătorii de roșii. 

Și Păun crede că este nevoie de schimbări majore. „Apucă-te și fă reforme! Lângă orașul meu, Alba Iulia, există o comună celebră, Ciugud, care apare în toate știrile, ce poate fi cartier al orașului. La fel și Micești. În România, toate reformele sunt omorâte sau anulate. Avem reforme trecute în PNRR, dar când au ajuns la pensii și salarii s-au oprit. Am început cu panseluțele și palmierii”, arată acesta.

Educație vs programul Saligny

Păun afirmă că Guvernul a dat bani pentru programul Anghel Saligny, prin care primarii fac investiții cu bani alocați de Ministerul Dezvoltării, dar nu are pentru Educație.

Profesorii trebuie susținuți, eu sunt în sistem și mă îngrozesc ce văd. Statul nu a pus niciodată ca prioritate Educația. A pus Anghel Saligny!

Cristian Păun:

• Programul Anghel Saligny, în valoare de 65,5 miliarde de lei, a fost aprobat în 2021 și presupune investiții în alimentări cu apă, canalizare, drumuri, poduri și sisteme de distribuție a gazelor realizate de autorități locale.
• Acesta a fost cauza principală pentru care guvernul PNL-USR-UDMR s-a rupt. USR a acuzat atunci că acei bani vor fi tocați de primari pe investiții inutile și l-a caracterizat drept o „hoție”.

România vs Bulgaria

Economistul Bogdan Glăvan, profesor la Universitatea Româno-Americană, avertizează că în stilul actual de guvernare, statul nu își va mai permite să plătească nici măcar salariile actuale.

„Cu actualul stil de guvernare nu ne permitem nici ce avem. Noi nu trăim în veniturile noastre (guvernul trebuie să se împrumute, fiind pe deficit – n.r.). Cu actuala stare de fapt, cu lipsa de reforme, nu ne permitem nimic. Și la anul o să ne permitem și mai mult nimic”, acuză acesta.

Glăvan spune că ceea ce separă România de vecinii săi este un grad scăzut de colectare a taxelor și risipa bugetară. 

„Dacă s-ar rezolva, atunci România și-ar putea crește salariile. Bulgaria are taxe chiar mai mici decât România și strânge la buget cu 3 puncte procentuale mai mult din PIB. Dacă am recupera măcar jumătate din acest decalaj față de Bulgaria atunci am avea de trei ori mai mulți bani decât cer profesorii”, afirmă Glăvan.

Conform calculelor sale, impactul bugetar al cerințelor profesorilor este de 8 miliarde de lei pe an, echivalent cu 0,5% din PIB. Jumătate din cele 3 puncte procentuale înseamnă 1,5% din PIB.

Excepții peste excepții la taxe

Întrebat de ce nu strânge România acești bani, Glăvan are două explicații: corupția plus excepțiile la plata taxelor. El dă și un exemplu: anul trecut s-au redus în luna mai taxele pentru agricultură și industria alimentară, pentru ca ulterior să se majoreze în august alte taxe, din alte domenii.

„În stilul ăsta, nici salariile actuale nu le vom mai putea plăti. Vor crește taxele, este inevitabil. Dar pe spinarea cui? Păi, doar nu pentru cei exceptați, ci pentru cei care le plătesc și acum…”, estimează Glăvan.

Avertizările sale vin în contextul în care de mai multe luni se discută despre „gaura bugetară” de 20 de miliarde de lei.

• Lucian Heiuș, șeful Fiscului, și-a dat recent demisia de la conducerea instituției. Acesta a avertizat că în primele cinci luni s-au colectat la buget cu 8,9 miliarde de lei mai puțin față de estimări.
• Adrian Câciu, ministrul finanțelor, avertiza în urmă cu câteva luni că Guvernul trebuie să taie cheltuieli de 20 de miliarde de lei. Guvernul a adoptat o ordonanță ce prevede blocarea angajărilor și interzicerea achizițiilor de mașini și mobilier, care aduce însă economii de doar 5 miliarde de lei.

Scheme și ajutoare

Glăvan aduce în discuție și o serie de programe și subvenții date de stat.

„De asemenea, avem o grămadă de scheme de ajutoare de stat, nu mai vorbesc de pensiile speciale, care înseamnă miliarde și miliarde de lei și care nu au fost niciodată analizate. Avem ajutoare pentru multinaționale, avem StartUp Nation, Family Start, avem ajutoare la energie, deși pe burse prețurile au scăzut”, spune el.

Dacă singurul lucru pe care îl faci e să crești salariile, și deci cheltuielile, fără să faci nimic pe partea de reforme, atunci e degeaba.

Bogdan Glăvan:

„Totul are un cost”

Profesorul de economie spune că, indiferent ce se va întâmpla, atât măsurile luate, cât și inacțiunea statului au un cost.

„Indiferent ce facem, totul are un cost. Trebuie să cheltuim mai mult în Educație și mai puțin în alte părți, unde sunt bani risipiți. Altfel, avem de ales între două sacrificii: unul bugetar acum, care să ne dea imboldul să ne eficientizăm bugetar, sau sacrificiul celălalt, al viitorului”, avertizează el.

Glăvan crede că este fundamentală stabilirea priorităților pentru Guvern. „La noi, prioritățile au fost salariile magistraților, pensiile speciale etc.”, conchide acesta.

Context:

• Profesorii solicită creșterea cu 25% a salariilor, dar și majorarea salariilor profesorilor debutanți, astfel încât aceștia să ajungă la salariul mediu pe economie, aflat acum la 4.500 de lei net. De asemenea, solicită modificarea legii salarizării bugetare astfel încât noile niveluri să fie garantate printr-un act normativ.
• Executivul a adoptat săptămâna trecută o ordonanță de urgență prin care a acordat o majorare de 1.000 de lei brut pentru profesori și 400 de lei brut pentru personalul auxiliar. Acest lucru înseamnă 585 de lei pentru dascăli și 240 de lei pentru personalul nedidactic. Guvernul a propus ca salariile debutanților să ajungă la cel mediu pe economie în trei ani, ofertă respinsă de sindicaliști.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro