Trei funcţionari din Primăria Municipiului Bucureşti şi un om de afaceri, reţinuţi în dosarul Oprescu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Omul de afaceri Claudiu Bengalici, administrator al unei societăţi comerciale, a fost reţinut sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de complicitate a spălării banilor, informează un comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
Cristian Stanca, fostul şofer al lui Sorin Oprescu, a fost reţinut sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la luare de mită, complicitate la dare de mită şi trafic de influenţă.
Ruxandra Mihaela Petroi Avasiloae (director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului), Florin Şupeală (director adjunct al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului) şi şi Mircea Octavian Constantinescu (director economic în cadrul aparatului Primarului Municipiului Bucureşti) au fost reţinuţi luare de mită.
Cei cinci vor fi prezentaţi Tribunalului Bucureşti, în cursul zilei de luni, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Conform procurorilor DNA, ”în perioada mai-august 2015, inculpatul Stanca Cristian împreună cu o altă persoană ce deţinea o funcţie de conducere în aparatul Primarului Municipiului Bucureşti, a pretins de la patru denunţători, oameni de afaceri, suma de 852.626,5 lei, din care au primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro.În aceste circumstanţe, persoana respectivă a fost de acord să vireze din patrimoniul instituţiei în cel al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului suma necesară, pentru ca această din urmă instituţie să achite contravaloarea lucrărilor executate de societatea denunţătoare în temeiul unui contract de prestări servicii.În perioada iulie-august 2015 inculpatul Stanca Cristian, ştiind că inculpaţii Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela şi Şupeală Florin, în calitate de directori la Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului, fuseseră de acord să primească drept mită suma de 70.000 euro pentru amândoi, de la aceleaşi persoane denunţătoare, a insistat în mod repetat pe lângă acestea din urmă să achite celor doi măcar o parte din banii promişi.Suma de bani urma să fie remisă pentru ca cei doi să fie de acord cu încheierea şi derularea contractului de prestări servicii menţionat.În luna iulie 2015, inculpatul Stanca Cristian împreună cu aceeaşi persoană a pretins de la aceeaşi oameni de afaceri, suma de 7.000 euro (cel de-al doilea primind echivalentul în lei), pentru a-i remite inculpatului Constantinescu Octavian Mircea, director economic în cadrul aparatului Primarului Municipiului Bucureşti, lucru care s-a şi întâmplat la data de 12.08.2015.Această sumă de bani a fost pretinsă de inculpatul Constantinescu Octavian Mircea, pentru că a fost de acord să dispună virarea cu prioritate a unor sume de bani necesare achitării lucrărilor executate de firma oamenilor de afaceri.În perioada iulie-august 2015, inculpatul Stanca Cristian împreună cu aceeaşi persoană cu funcţie de conducere în aparatul Primarului Municipiului Bucureşti, a pretins de la cei patru denunţătorii sume de bani, pe care le-a particularizat la data de 04.08.2015 ca fiind 50.000 euro, susţinând că, prin influenţa pe care o are asupra inculpatului Oprescu Sorin Mircea, îl va determina pe acesta să aprobe virarea către Centrul Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului a sumelor necesare achitării către societatea oamenilor de afaceri a lucrărilor executate.De asemenea, inculpatul Stanca Cristian a precizat denunţătorilor că banii vor fi remişi de el Primarului Municipiului Bucureşti, în scopul arătat mai sus.În cursul anului 2014, inculpatul Bengalici Claudiu a ajutat persoana cu funcţie de conducere în aparatul Primarului Municipiului Bucureşti, despre care am făcut referire mai sus, să disimuleze adevărata natură a provenienţei sumei de 6.428.698 lei, primită în două rânduri cu titlu de mită de la aceleaşi persoane, creând aparenţa că între firma pe care o administrează şi cea a denunţătorilor au existat relaţii contractuale care să justifice plata sumei respective, cunoscând că banii proveneau din săvârşirea unor infracţiuni de corupţie”.
