Trump va discuta azi cu Putin. Rusia ar putea cere mai multe teritorii, inclusiv portul Odesa, se tem analiștii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Donald Trump vrea să-l convingă marți pe Vladimir Putin să accepte propunerea sa de armistițiu în Ucraina, în cadrul unei convorbiri telefonice care ar urma în câteva ore, o idee asupra căreia Moscova a exprimat numeroase rezerve, dar a decis să nu o respingă în acest stadiu. Conversația telefonică dintre președinții american și rus este programată să dureze între orele 17:00 și 19:00 (n.r. ora României).
Cuprins:
Rezultatele acestui schimb vor fi analizate cu atenție în capitalele europene și la Kiev, unde există temeri că Trump va ceda prea mult în fața lui Putin, care este perceput ca o amenințare la scară continentală, scrie AFP, Bloomberg și New York Times.
Rusia vrea să profite de avansul de pe front
Reprezentanții ruși și americani negociază de când Ucraina a acceptat, sub presiunea lui Donald Trump, ideea unei încetări necondiționate a focului pentru 30 de zile.
Vladimir Putin, care are avantajul militar pe teren, a avut grijă să nu respingă această idee, dar și-a exprimat public numeroase rezerve.
Stabilirea unui dialog
„Există anumite acorduri, desigur. Dar există, de asemenea, un număr mare de chestiuni legate de continuarea normalizării relațiilor noastre și de problema ucraineană, pe care cei doi președinți trebuie să le discute”, a rezumat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Apoi, vorbind cu presa rusă, el a părut să dorească să reducă așteptările, prezentând întâlnirea Trump-Putin drept „o conversație într-un lanț de acțiuni menite să stabilească un dialog”.
Cooperarea ruso-americană a fost aproape inexistentă de la începutul invaziei din Ucraina. Iar Rusia este ținta unor sancțiuni economice dureroase.
De partea americană, Trump a scris luni pe platforma sa socială Truth că „multe elemente” ale armistițiului din Ucraina „au fost convenite”. „Dar multe rămân să fie negociate”, a insistat el.
Șeful diplomației ucrainene, Andriï Sibiga, a insistat marți că Moscova trebuie să accepte un armistițiu „necondiționat”.
La rândul său, președintele american a declarat că dorește mai întâi o încetare a focului, urmată de un acord de pace, afirmând că vrea să „salveze” soldații ucraineni care se află într-o „situație foarte proastă”, potrivit lui. Poziția sa este respinsă de Kiev care a precizat de mai multe ori că trupele sale nu sunt în pericol ci că au efectuat o retragere strategică.
Duminică, el a vorbit, de asemenea, despre „împărțirea” între Moscova și Kiev, referindu-se la „terenuri” și la marea centrală nucleară ucraineană de la Zaporojie ocupată de ruși.
Rusia cere oprirea livrărilor de arme către Kiev
Președintele rus Vladimir Putin va cere suspendarea tuturor livrărilor de arme către Ucraina în timpul armistițiului propus de omologul său american Donald Trump, potrivit unor persoane care cunosc subiectul, dezvăluie Bloomberg.
Liderul rus, care s-a întâlnit cu un emisar al lui Trump săptămâna trecută, a făcut din oprirea livrărilor de arme o condiție prealabilă pentru semnarea încetării focului, au declarat un înalt oficial european și trei persoane de la Moscova familiarizate cu poziția Rusiei.
În timp ce Rusia dorește să oprească toate livrările de arme către Ucraina, obiectivul minim este ca ajutorul SUA să înceteze, au declarat două dintre persoanele de la Moscova care cunosc gândirea Kremlinului.
Înaltul oficial european a adăugat că Europa este extrem de reticentă în a accepta cererea Rusiei de a bloca livrările de arme către Ucraina de către aliații săi în timpul oricărui armistițiu. Acest rezultat ar risca o situație în care Rusia ar putea să se reînarmeze în timpul încetării ostilităților, în timp ce Ucraina ar fi împiedicată să facă acest lucru, a declarat oficialul.
Concesii făcute Kremlinului
Media americană a scris că SUA iau în considerare recunoașterea peninsulei ucrainene Crimeea, anexată cu forța de Vladimir Putin în 2014, ca fiind rusă.
Pe de altă parte, Trump a lansat amenințări vagi cu sancțiuni dacă Moscova refuză să urmeze calea păcii.
Prin urmare, europenii și ucrainenii așteaptă cu îngrijorare conversația dintre cei doi bărbați, mai ales că președintele american a preluat retorica și propaganda Kremlinului în mai multe puncte.
El a aderat deja la cererile Rusiei, considerând imposibilă integritatea teritorială a Ucrainei și aderarea la NATO.
Iar Donald Trump l-a atacat public la Casa Albă pe șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski. El a suspendat apoi ajutorul militar și de informații acordat Kievului, restabilindu-l numai după ce Ucraina a aprobat armistițiul propus de el.
Rusia, la rândul său, nu a făcut nicio concesie substanțială.
Pretențiile Rusiei: teritorii și porturi la Marea Neagră. Odesa, în pericol?
Moscova cere în continuare cinci regiuni ucrainene, inclusiv Crimeea, renunțarea la ambițiile Kievului de a adera la Alianța Atlantică și desființarea guvernului ucrainean și a armatei sale.
De asemenea, Putin a declarat că o încetare temporară a luptelor va depinde de situația din regiunea rusă Kursk, pe care armata ucraineană o ocupă parțial din august 2024.
Datorită unei contraofensive la începutul lunii martie, când Kievul a fost privat de ajutorul american, soldații ruși au recâștigat un teren considerabil, slăbind poziția Ucrainei, care spera să folosească acest teritoriu ca monedă de schimb.
Administrația Trump a precizat deja că se așteaptă ca Rusia să controleze teritoriul pe care trupele sale îl controlează deja, aproximativ 20 % din Ucraina.
Dar David Sanger, specialistul în Securitate Națională și corespondent la Casa Alba pentru The New York Times, se teme că Putin vizează și alte părți ale Ucrainei, poate inclusiv portul critic Odesa.
Ucraina nu își poate imagina pacea fără garanții de securitate, Rusia purtând un război sub o formă sau alta din 2014. Fără o demonstrație de forță din partea Occidentului, Kievul crede că Moscova va ataca din nou.
Pentru moment, Donald Trump a exclus furnizarea unor astfel de garanții, o lacună pe care Europa încearcă să o umple fără să fi fost inclusă în discuțiile inițiate de președintele american.
Monseur 18.03.2025, 17:08
Nu-in prost cel care cere, e prost "presedintele" Krasnov.