Ucraina construiește cu 30,7 milioane de dolari, la doi pași de România, o centrală geotermală, în regiunea Transcarpatia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ucraina pregătește o centrală geotermală chiar lângă România, peste râul Tisa, în apropiere de Sighetu Marmației. Proiectul ar urma să producă electricitate și căldură folosind energia din subteran. Numai că, înainte să înceapă construcția, cercetătorii trebuie să rezolve o problemă care poate întârzia asemenea investiții ani întregi. Iar britanicii cred că au găsit o soluție, potrivit Universității Aberystwyth, citată de Economica.net.
Cuprins:
- O centrală de 30,7 milioane de dolari, chiar la granița cu România
- Britanicii vor să scurteze o etapă și să economisească 2 ani
- „Vrem să revoluționăm modul în care este explorată și folosită energia geotermală”
- Au folosit date din perioada sovietică și inteligență artificială
- Tehnologia ar putea fi folosită și în România
O centrală de 30,7 milioane de dolari, chiar la granița cu România
Centrala este planificată în localitatea Solotvino, cunoscută în limba română drept Slatina, din regiunea Transcarpatia, Ucraina. Localitatea se află pe malul ucrainean al Tisei, vizavi de Sighetu Marmației, județul Maramureș. Proiectul se numește „Ecofield Solotvyno” și este dezvoltat de compania ucraineană Ukrgasvydobuvannya, parte a grupului Naftogaz, cu sprijinul unor cercetători din Marea Britanie, Ucraina și Polonia.
Potrivit catalogului oficial de investiții Carpathian 8, centrala ar urma să aibă o capacitate de 5 MW pentru producerea electricității și 20 MW pentru furnizarea căldurii, cu o producția de energie electrică estimată la 32,85 GWh pe an. Căldura extrasă din subteran ar putea fi folosită inclusiv în industrie și agricultură. Pentru realizarea proiectului este necesară o finanțare de 30,7 milioane de dolari, prin atragerea unor investitori. Deocamdată, proiectul se află în etapa studiului preliminar de fezabilitate, iar documentele oficiale indică un termen orientativ de trei ani până la punerea în funcțiune.
Britanicii vor să scurteze o etapă și să economisească 2 ani
Energia geotermală folosește căldura existentă în interiorul Pământului pentru a produce energie. Pare simplu, dar găsirea locului potrivit pentru o asemenea centrală este mult mai complicată. Înainte de a începe forajele, specialiștii trebuie să afle ce fel de roci există în subteran, cât de fierbinți sunt și dacă resursa poate fi exploatată timp de mai multe decenii.
Potrivit Universității Aberystwyth, explorarea unui zăcământ geotermal poate dura între șapte și opt ani, iar dacă forajele nu dau rezultatele așteptate, pierderile financiare pot fi foarte mari. Pentru a evita asemenea situații, cercetătorii britanici, ucraineni și polonezi încearcă să reducă perioada de pregătire a centralei cu cel puțin doi ani.
Soluția lor constă în folosirea unor modele matematice care analizează structura rocilor, inclusiv la nivel microscopic. Cu ajutorul unor simulări tridimensionale, oamenii de știință vor putea estima mai precis unde ar trebui realizate forajele și cum s-ar comporta resursele geotermale în timp. Vor fi dezvoltate și programe informatice care să anticipeze funcționarea rezervorului subteran pe întreaga durată de exploatare a centralei, estimată la până la 30 de ani.
„Vrem să revoluționăm modul în care este explorată și folosită energia geotermală”
Profesorul Gennady Mishuris, de la Universitatea Aberystwyth din Țara Galilor, coordonează implicarea cercetătorilor britanici în proiect. Acesta a organizat recent o întâlnire de lucru cu partenerii din Ucraina și Polonia, în cadrul căreia au fost analizate rezultatele cercetărilor.
„Vrem să revoluționăm modul în care este explorată și folosită energia geotermală”, a declarat profesorul Gennady Mishuris, potrivit comunicatului oficial al universității.
Cercetătorul a explicat că proiectul nu urmărește doar construirea unei centrale, ci și dezvoltarea unui sistem energetic mai sigur pentru Ucraina. Rusia a atacat în repetate rânduri infrastructura energetică ucraineană, iar distrugerea centralelor și a rețelelor electrice a complicat alimentarea populației și a industriei. Acum, specialiștii propun dezvoltarea mai multor centrale mici și medii, amplasate în locuri diferite, astfel încât distrugerea unei instalații să nu afecteze o zonă foarte mare.
Profesorul consideră că îmbinarea cercetării matematice cu tehnologiile moderne poate ajuta Ucraina să își refacă sistemul energetic într-o formă mai puțin vulnerabilă.
Au folosit date din perioada sovietică și inteligență artificială
Unul dintre cele mai interesante lucruri este modul în care cercetătorii încearcă să afle ce se găsește în subteran, fără să fie nevoie să foreze peste tot. Aleksei Karpenko, de la Universitatea Națională Taras Șevcenko din Kiev, a explicat că echipa a pornit de la informații geologice strânse de-a lungul mai multor decenii, iar unele date provin chiar din perioada sovietică. Acestea au fost combinate cu tehnologia actuală, programe de analiză și sisteme de inteligență artificială dezvoltate de cercetătorii ucraineni.
Karpenko a subliniat și contribuția cercetătoarelor Anastasia Chupryna și Mariia Kurylo la realizarea studiilor. Rezultatele obținute au permis echipei internaționale să construiască un model al resurselor termice existente în regiune.
Tomasz Topór, cercetător la Institutul de Petrol și Gaze din Polonia, a povestit că una dintre principalele dificultăți a fost cantitatea redusă de probe de rocă disponibile pentru analiză.
„A trebuit să intrăm, practic, în interiorul rocii”, a explicat cercetătorul, referindu-se la studiile realizate asupra structurii acesteia.
Fiecare probă a trebuit folosită cu grijă, deoarece specialiștii aveau nevoie de mai multe teste pentru a-i determina proprietățile. Cu ajutorul datelor furnizate de partenerii ucraineni și polonezi, echipa britanică a reușit însă să dezvolte un model informatic al comportamentului rocilor și al căldurii din subteran.
Tehnologia ar putea fi folosită și în România
Centrala de la Solotvino ar putea deveni un proiect-model pentru alte țări din regiunea Carpaților. Potrivit documentației oficiale, tehnologia ar putea fi utilizată ulterior și în România, Slovacia sau Ungaria, în zone cu caracteristici geologice asemănătoare.
Dacă metoda cercetătorilor se dovedește eficientă, aceasta ar putea ajuta și la dezvoltarea altor centrale geotermale, reducând perioada de explorare și riscurile financiare. Un avantaj al energiei geotermale este că, spre deosebire de energia solară sau eoliană, nu depinde direct de vreme. O centrală geotermală poate produce constant, atât timp cât resursa subterană permite exploatarea în condiții eficiente, iar căldura poate fi folosită separat de electricitate, pentru încălzire sau pentru diferite activități economice.
