Un an de întâlniri la graniță. Povestea unui cuplu despărțit de frontiera COVID
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ea locuiește în Shenzen, o metropolă din sudul Chinei. El - în nordul regiunii administrative Hong Kong. Între ei sunt 20 de kilometri, care până în martie 2020, când a izbucnit pandemia COVID-19, nu au fost o distanță prea mare. Restricțiile impuse de autorități între cele două regiuni diferite ale țării i-au împiedicat să se vadă timp de opt luni, până când au găsit soluția: o stradă aflată pe graniță, relatează CNN.
Cuprins:
Timp de trei ani, Eleanor Liao și iubitul ei, Aaron Leung, au trăit la aproximativ 20 de kilometri unul de celălalt. Debutul pandemiei i-a făcut însă să se simtă ca și cum ar avea o relație la distanță.
Liao locuia în Shenzen, o metropolă aflată în extremitatea sudică a Chinei, în timp ce Leung se afla în Hong Kong-ul vecin, care, ca „regiune administrativă specială” (RAS), are reguli diferite față de China continentală.
Cu toate că diferențele se referă doar la politică și la guvernarea locală, mulți oameni obișnuiți - precum Liao și Leung - au resimțit din plin efectele acestora.
Pe măsură ce numărul de cazuri de COVID a crescut, frontiera dintre Hong Kong și Shenzen s-a închis efectiv, în martie 2020. Înainte de pandemie, pentru a trece din Hong Kong în Shenzen era nevoie de documente de călătorie, dar era relativ ușor să traversezi frontiera.
Circa 42.000 de oameni făceau zilnic naveta între cele două orașe. Relațiile transfrontaliere erau, de asemenea, obișnuite. Conform firmei de avocatură Deacons, din cele aproximativ 50.000 de căsătorii înregistrate anual în Hong Kong, aproximativ o treime sunt cupluri formate din rezidenți din Hong Kong și provincia Shenzen.
Viața unui cuplu, între Hong Kong și China
Liao și Leung s-au întâlnit și au început să iasă împreună în aprilie 2018. Înainte de pandemie, erau ca orice cuplu: jonglau cu programele lor ocupate și se vedeau cum puteau, când la unul când la altul.
El trecea granița și venea la ea în Shenzen sau ea venea la studioul muzical deținut de familia lui în cartierul Mong Kok din Hong Kong. Obișnuiau să se întâlnească o dată pe săptămână și nu trecea niciodată mai mult de o lună fără să se vadă, spune ea.
Închiderea frontierei i-a forțat să aibă o relație la distanță, comunicând online și prin telefon. „Am izbucnit în plâns când am vorbit la telefon cu el. Mi-a fost foarte greu”, a spus Liao.
„Pandemia te obligă să alegi între dragoste și muncă”
Dar pandemia a transformat o frontieră ușor traversabilă într-o barieră impenetrabilă pentru acest cuplu. Din punct de vedere tehnic, frontiera nu era complet închisă - trei din cele 15 puncte de control rămâneau deschise, dar cu condiții drastice de carantină pentru ambele părți. Cu alte cuvinte, deși tehnic frontiera poate fi trecută, traversarea venea la pachet cu săptămâni de carantină într-un hotel, care costă mii de dolari.
„Pandemia te obligă să alegi între dragoste și muncă”, spune Liao, care este comerciant internațional de mărfuri.
Întâlnire la frontieră
Pe 8 septembrie 2020, Liao s-a trezit devreme pentru a lua un autobuz, la ora 6 dimineața. Până în luna iulie a acelui an, China continentală și Hong Kong-ul avuseseră un relativ succes în a controla răspândirea virusului, însă restricțiile la frontieră au rămas neschimbate, din cauza fricii guvernului de a nu „importa” cazuri din exterior.
Pe măsură ce frustrarea lui Liao creștea din cauza controalelor de la frontieră, ea se imagina urcându-se pe un zgârie-nori de lângă un punct de control și localizând casa iubitului ei cu un telescop.
„Trebuie să existe o cale”, s-a gândit Liao. „Eram despărțiți doar de un râu”. Este vorba despre râul Shum Chum (sau Shenzen - cum este numit în China continentală). Apa a fost o graniță naturală între Hong Kong și China continentală din 1898, când dinastia Qing a semnat un contract de concesiune cu Regatul Unit și a permis britanicilor să-și extindă coloniile în Hong Kong.
Înainte de al Doilea Război Mondial, o mică porțiune a râului secase și a fost transformată într-o piață stradală pentru locuitorii ambelor părți. Strada - numită ulterior „Chung Ying Gaai” sau „Strada China-Anglia” - a atras atenția lui Liao.
Jumătate în Shenzen și jumătate în Hong Kong, strada a fost dintotdeauna un loc de interes special. Pe vremuri, era un paradis al cumpărăturilor pentru continent. Oamenii cumpărau aici produse din duty-free, fără taxe. Strada a devenit în timp un sit istoric și este deschisă turiștilor din Shenzen, prin „permisul de o zi”. Asta însemna că ar fi putut fi singurul mod în care se puteau vedea față în față.
Cu toate acestea, lui Leung i-a fost mai greu să ajungă la strada cu pricina, deoarece el se afla în zona de frontieră restricționată din Hong Kong. El a trebuit să fie „garantat” de un rezident local din interiorul zonei respective și să solicite un permis la secția de poliție locală. Din fericire, cunoștea pe cineva în oraș care era dispus să-l ajute.
Leung a ajuns mai devreme decât Liao. De la începutul pandemiei, o linie de bariere roșii, din plastic, umplute cu apă, a fost instalată pe mijlocul străzii - o graniță fizică inexistentă înainte.
În trecut, vizitatorii aflau de ce parte a graniței sunt uitându-se la inscripțiile de pe magazine - magazinele din Hong Kong folosesc caractere tradiționale chinezești, în timp ce acelea din Shenzen folosesc versiunea simplificată. El a mers de-a lungul barierelor roșii, s-a oprit în dreptul unui McDonald’s - cel mai cunoscut reper de pe stradă - și a așteptat.
De cealaltă parte, Liao a coborât din autobuz. După ce a trecut prin sinuoasa vamă, l-a sunat pe Leung și l-a căutat din priviri. Nu prea avea semnal și nu auzea nimic. Au început să strige unul după altul „Unde ești?”.
După căutări frenetice, Liao și-a văzut în cele din urmă iubitul. Leung stătea pe un scaun și ținea o umbrelă în mână, cu un braț trecut peste barieră. Lacrimile, amestecate cu picături de ploaie, se rostogoleau pe fața lui Liao. Leung și-a scos telefonul pentru a-și filma iubita, iar apoi a început să plângă și el. Și au vorbit peste barieră, uitând când trece timpul. Au vrut să se îmbrățișeze, dar cunoșteau riscurile privind contactul fizic la graniță și s-au oprit. După trei ore, un polițist a venit și le-a cerut să plece.
„Am fost foarte mișcată”, și-a amintit Liao despre întâlnirea sa transfrontalieră cu iubitul. Dar spune că, revăzându-l, a devenit și mai tristă. „Stăteam în fața lui, dar de ce nu ne puteam ține de mâini?”
Iubire în timpul pandemiei
Mergem acum cu povestea spre martie 2021.
Liao a postat pe rețelele de socializare un videoclip în care anunța că a renunțat la slujbă. Dar asta nu a fost cea mai mare veste. După ce și-a luat un nou job care-i permite să lucreze de acasă, ea se va îndrepta către Hong Kong pentru a se căsători.
Cuplul și-a programat căsătoria pentru 28 mai, la registrul stării civile din Red Cotton Drive - Hong Kong. Este o mică clădire în stil victorian din Parcul Hong Kong, un loc pitoresc, înconjurat de zgârie-norii orașului. Ceremonia a avut loc într-o sală cu tapet floral auriu, cu coloane albe și cornișe din ipsos. În față se afla o masă din marmură, iar în spate - rânduri de scaune. Marșul nupțial al lui Felix Mendelsohn se auzea în fundal, rulând în buclă.
Înainte ca nunta să înceapă, cel care a oficiat ceremonia a cerut unor invitați să aștepte afară, deoarece în Hong Kong erau permise doar 20 de persoane, din cauza restricțiilor COVID. Toată lumea a fost îmbrăcată în cele mai bune haine, având măștile de protecție sanitară pe față.
Leung și Liao au stat pe o parte a mesei, mama și fratele lui Leung - de cealaltă. Leung și Liao și-au făcut jurămintele în cantoneza natală. După semnarea certificatului de căsătorie, ei au devenit oficial soț și soție.
„A fost o ceremonie simplă. Când oficialul a declarat căsătoria noastră, totul a fost foarte solemn”, a spus Leung.
„Am văzut că erai gata să plângi”, i-a spus Liao soțului ei.
Dar în ciuda fericitului eveniment, au existat și câteva note de tristețe. Deși Liao era fericită pentru ziua cea mare, era tristă că familia și prietenii ei din Shenzen nu au putut să vină în persoană pentru a participa.
Povestea nu are un final fericit, încă
Spre deosebire de poveștile din cărți, nunta nu a avut un final fericit - încă. La scurt timp după nuntă, Liao s-a întors singură în Shenzen, ca să aplice pentru o viză de lungă durată, în baza certificatului ei de căsătorie. Viza temporară pe care o avea era o soluție rapidă, doar pentru nuntă. Trecerea frontierei a însemnat, de asemenea, o carantină de 14 zile la un hotel și 7 zile acasă. Va mai trece mult timp până când acest cuplu va putea trăi împreună, ca soț și soție, notează jurnaliștii de la CNN.
În aceste zile, multe țări din Vest își deschid frontierele și folosesc fraze precum „post-pandemie” și „înapoi la normalitate”. Cu toate acestea, Asia a fost mai conservatoare și rezervată în ceea ce privește redeschiderea granițelor. Indiferent de ceea ce guvernele decid, oamenii obișnuiți, precum Leung și Liao, sunt cei care resimt cel mai greu aceste decizii.
„Sper că restricțiile pot fi relaxate. Știu că sunt atât de multe familii separate”, spune Leung.
Chiar dacă a fost nevoie ca mireasa să-și cumpere rochia online, în ultimul moment, și să stea în carantină pentru a spune „DA”, nunta lui Leung cu Liao arată că, în ciuda bolilor, a reglementărilor guvernamentale și a greutăților, dragostea reușește încă să găsească o cale, notează sursa citată.
