Pericolul reuniunilor familiale de Crăciun. Psiholog: „În intimitate renunțăm la bariere și la restricții”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În contextul pandemiei de coronavirus, riscul de infectare este mai mare printre cei apropiați, pentru că atunci când suntem acasă uităm de restricții și avem tendința să lăsăm garda jos, atrage atenția psihologul Stephen Reicher, într-un editorial din The Guardian.
Cuprins:
„Intimitatea îi împinge pe oameni să-și neglijeze sănătatea, să împartă mâncarea, băutura, să mănânce din aceeași farfurie, să-și împartă chiar și periuțele de dinți”, scrie Stephen Reicher, profesor de psihologie la Universitatea Saint Andrews.
Reicher este și membru al SAGE (Scientific Advisory Group for Emergencies), un grup de experți care oferă sfaturi și recomandări autorităților britanice în timpul urgențelor, așa cum este pandemia de COVID-19.
Experimentul cu studenții care au mirosit tricouri murdare
Este dificil să cataloghezi ca riscant casa în care ai crescut sau timpul petrecut cu oamenii apropiați, notează psihologul, dar paradoxul intimității ne pune în situația în care suntem cel mai în pericol tocmai cu persoanele apropiate și în locurile familiare în care ne simțim în siguranță.
Reicher invocă un studiu pe care l-a coordonat la Universitatea St. Andrews la care predă. Studenții au fost puși să miroasă tricouri murdare, transpirate. Unele erau de la universitatea lor, altele purtau logo-ul Universității Dundee.
În cazul primelor tricouri, studenții nu au fost foarte deranjați, iar când au terminat, s-au dus să se spele pe mâini, dar mai degrabă rapid, superficial, folosind o cantitate mică de săpun. Când au mirosit tricourile cu logo-ul celeilalte universități, s-au strâmbat a dezgust și s-au grăbit să se curețe, folosind mult săpun și spălându-se îndelungat.
Dezgustul pentru tricourile murdare din interiorul grupului, al universității la care învățau tinerii, a fost mult mai mic decât în cazul hainelor venite din afara grupului.
Apropierea are efecte pozitive asupra psihicului. Deci, unde e pericolul?
În India, anual are loc Prayag Kumbh Mela, un festival care ține o lună și la care participă milioane de oameni. În ciuda faptului că festivalul reprezintă o sursă de boli prin simplul fapt că este extrem de aglomerat și neigienic, studiile arată că prezența individului la un astfel de eveniment este un lucru pozitiv pentru sănătatea sa mintală.
„Practic, oamenii nu-i văd pe ceilalți ca fiind doar «ceilalți», ci îi văd ca o extensie a sinelui, ca ajutor, nu ca impediment. Ca și cum ar fi acolo ca să-i ajute, nu ca să-i împiedice. Asta le crește senzația de control și de bunăstare și reduce stresul”, explică Stephen Reicher.
Concluzia celor două exemple este simplă, notează psihologul. Privindu-i pe cei apropiați ca sursă de suport și siguranță, ne face să ne asumăm riscuri care ne pun în pericol, mai ales în contextul unei astfel de pandemii.
Acasă, în intimitate, renunțăm la bariere, la restricții, iar condițiile de răspândire a infecției devin optime. Problema cu acest Crăciun nu este doar că socializăm, ci că socializăm acasă. Deși în mod normal acest spațiu intim este minunat, în timpul unei pandemii este cel mai rău lucru din lume.Stephen Reicher, psiholog:
Avem grijă de familie stând departe de ea
„Crăciunul înseamnă familie și compasiune, dar ne exprimăm grija și dragostea față de familie stând cu ea de sărbători sau mai degrabă stând departe de ea?”, scria Stephen Reicher într-un alt text din The Guardian, la sfârșitul lunii noiembrie, când guvernul britanic anunțase noi restricții în perioada sărbătorilor de iarnă.
El spunea că modul cel mai sigur de a limita infectarea cu coronavirus este de a evita întâlnirile cu toată familia în spații închise. Ne-am putea întâlni afară în parc, păstrând distanța, dar cel mai potrivite ar fi reuniunile online, pe platforme precum Zoom sau Google Meets.
„Dacă ne întâlnim cu toții la masă, Crăciunul ar putea fi un dezastru. Dar ar putea fi și un alt fel de Crăciun. Unul în care să ne arătăm grija pentru ceilalți în timp ce ne protejăm și îi protejăm împotriva COVID-19”, spune psihologul.
