INTERVIU | Mesaj puternic al Věrei Jourová, vicele Comisiei Europene: se întâlnește cu președintele Iohannis, cu premierul Ciucă, dar și cu ziarista Emilia Șercan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cehoaica Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, fost comisar european pentru justiție, e de astăzi în România. Ea a răspuns unor întrebări ale publicului românesc, prin intermediul Libertății.
Cuprins:
- Despre hărțuirea ziariștilor: „Nu le putem permite celor care încearcă să îi reducă la tăcere (n.r. - pe ziariști) să câștige. Bogăția și puterea nu pot pune pe nimeni mai presus de adevăr”
- Despre legile siguranței: „Statele membre să ia în considerare legislația europeană”
- Despre faptul că justiția din alte țări UE reface sentințele marilor fugari condamnați în România: „Ca vicepreședinte al comisiei nu comentez pe cazuri individuale, asta este pentru autoritățile judiciare”
- Despre MCV: „Cred că a sosit momentul ca România să ajungă, în sfârșit, acolo. Dar nu există scurtături”
- Despre avertizorii de integritate: „Dorim să sprijinim persoanele care sunt pregătite să își asume riscul de a deconspira încălcări grave ale legislației UE”
De luni, vicepreședintele Comisiei Europene, cehoaica Věra Jourová, vizitează România. Ea se va întâlni la București, conform calendarului postat pe site-ul Comisiei Europene, cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă, dar și cu jurnalista Emilia Șercan, așa cum a confirmat înaltul oficial european în răspunsurile la întrebările trimise de Libertatea. Dialogul a avut loc pe e-mail.
- Stimată doamnă vicepreședinte Věra Jourová, din informațiile noastre, vă veți întâlni la București cu jurnalista Emilia Șercan. Ce cunoașteți despre cazul ei?
- Sunt la curent cu situația sa și, în general, am preocupări cu privire la condițiile de muncă din ce în ce mai dificile în care mulți jurnaliști, și în special jurnaliste, trebuie să își desfășoare activitatea. Desigur, Comisia nu poate interveni în cauzele judiciare, deci aceasta este o chestiune de competența autorităților naționale. În cadrul MCV și al raportului privind statul de drept, desigur că monitorizăm și abordăm aspecte legate de reforma sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției. Am prezentat și o recomandare specifică adresată statelor membre de a îmbunătăți siguranța jurnaliștilor.
- În România s-au înmulțit politicienii care intentează zeci de procese aceleiași redacții. Cazul primarului Băluță împotriva ziarului Libertatea a ajuns până în raportul Departamentului de Stat al SUA. Sunteți avocat de profesie și, ca politician, ați avut de înfruntat un caz penal împotriva dumneavoastră. Știți, așadar, ce înseamnă atât hărțuirea în justiție a cuiva aflat în serviciul public, presa în cazul României, dar și nevoia de a asigura accesul oricărui cetățean la justiție. Cum le putem îmbina în societățile democratice? Care este opinia dvs. în privința SLAPP, ce prejudicii aduc societății?
- Din nou, nu pot formula observații cu privire la cazuri individuale, specifice. Dar am lucrat intens pe tema SLAPP. Acum doar două luni, am prezentat o propunere legislativă împotriva acestor procese abuzive. Este un instrument esențial pentru o mai bună apărare a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor.
Nu le putem permite celor care încearcă să îi reducă la tăcere (n.r. - pe ziariști) să câștige. Bogăția și puterea nu pot pune pe nimeni mai presus de adevăr. Věra Jourová:
Noile norme ale UE le vor permite, de exemplu, judecătorilor să respingă foarte rapid astfel de cauze, dacă sunt în mod evident abuzive.
De asemenea, cel care introduce o acțiune în justiție în mod abuziv va trebui să plătească toate cheltuielile procedurale precum și onorariul avocaților pârâților. De asemenea, va fi posibilă aplicarea de sancțiuni împotriva celor care introduc acțiuni abuzive. Aceste norme vizează cauzele transfrontaliere, dar le recomandăm statelor membre să adopte aceeași abordare și pentru cauzele naționale. Avem nevoie ca jurnaliștii și apărătorii drepturilor să își îndeplinească fără obstacole atribuțiile de gardieni ai democrațiilor noastre.
Despre legile siguranței: „Statele membre să ia în considerare legislația europeană”
- Ați fost comisarul european pe justiție, acum în dreptul responsabilităților dumneavoastră intră „menținerea statului de drept”. Cunoașteți proiectele de lege prin care civilii și firmele din România ar fi obligați să sprijine agenții SRI? Ce impresie vă lasă?
- Securitatea națională e o competență națională, prin urmare, Comisia Europeană nu comentează pe astfel de cazuri. Totuși, statele membre trebuie, de asemenea, să ia în considerare legislația europeană când operează în condiții de securitate națională.
- Societatea românească vede cum tribunalele din alte țări (exemple ca Italia, Marea Britanie, chiar și când era în UE) refac sentințele marilor fugari condamnați pentru corupție în România după ce le resping cererile de extrădare. Cum vi se pare acest fenomen?
- O parte a statului de drept e reprezentată de separația puterilor în stat. Așadar, ca vicepreședinte al comisiei nu comentez pe cazuri individuale, asta este pentru autoritățile judiciare.
- Trecând dincolo de aceste preocupări puternice ale societății noastre, care este scopul vizitei dumneavoastră în România?
- În primul rând, permiteți-mi să precizez că vin în România într-un moment important în ceea ce privește MCV, statul de drept și reforma justiției, iar acesta este în mod clar principalul obiectiv al vizitei mele. Dar ne aflăm, de asemenea, într-un moment important din punct de vedere geopolitic, deci voi discuta și despre răspunsul nostru la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Trebuie să menționez că sunt impresionată de modul în care românii - fie că vorbim de societatea civilă, de întreprinderi sau doar de oamenii obișnuiți - au dat dovadă de atâta empatie și le-au oferit atât de mult sprijin ucrainenilor care fug din calea războiului. Věra Jourová:
Îmi voi începe prima zi în această țară vizitând un centru de primire a refugiaților. Nu în ultimul rând, mă aflu aici și pentru a discuta despre libertatea presei și combaterea dezinformării.
„Persistă unele preocupări importante cu privire la desființarea Secției speciale”
- Unde ne aflăm în privința MCV – care sunt chestiunile rămase nesoluționate și ce așteptări aveți de la Guvernul României?
- În ceea ce privește MCV, am evoluat mult. Dacă doriți, procesul MCV a fost un maraton cu urcușuri și coborâșuri, cu progrese uneori rapide, uneori lente, iar uneori, din nefericire, și cu pași în direcția greșită. Dar, în general, am parcurs un drum lung. Începând din 2019, am observat o tendință în direcția cea bună. În prezent, este important să nu se piardă direcția pe ceea ce sperăm că va fi ultima sută de metri. Concret, există câteva chestiuni nesoluționate importante pe care trebuie să le discut cu autoritățile române pe parcursul vizitei mele: persistă unele preocupări importante cu privire la desființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor în justiție și vom monitoriza foarte îndeaproape modul în care aceasta se va produce în practică. În ceea ce privește reforma în curs a legilor justiției, trebuie să găsim soluții care să fie conforme cu standardele europene și cu jurisprudența CEJ. De asemenea, va fi esențial ca orice îndoieli rămase cu privire la supremația dreptului UE să fie înlăturate odată cu această reformă.
Hotărârile Curții Europene trebuie puse în aplicare rapid și nu pot exista sancțiuni disciplinare împotriva judecătorilor care aplică legislația UE. Recomandările formulate de noi în cadrul MCV în 2017 și 2018 sunt foarte clare și vor trebui să fie îndeplinite. Věra Jourová:
- După atâția ani, când îl veți putea, în sfârșit, închide?
- Ne aflăm pe ultima sută de metri, dar cât timp îi va lua României să ajungă la linia de sosire depinde în întregime de autoritățile române. Cred că a sosit momentul ca România să ajungă, în sfârșit, acolo. Dar nu există scurtături. Criteriile de referință sunt clare. Așadar, sunt în favoarea unui calendar ambițios pentru a se avansa, dar acesta nu poate să fie în detrimentul calității și al transparenței. Este important ca, în cadrul procesului de reformă, să existe consultări incluzive și să se abordeze aspectele-cheie identificate în rapoartele MCV, ale Comisiei de la Veneția și ale CEJ. La sfârșitul vizitei mele în România, aș dori să îmi formez o imagine clară a ceea ce pot oferi autoritățile și până la ce dată. Ulterior, va trebui să evaluăm fezabilitatea unui posibil ultim raport MCV.
„În toamnă prezentăm o lege privind libertatea mass-media”
- Ce părere aveți despre situația libertății presei în România?
- Am unele preocupări cu privire la deteriorarea peisajului mediatic din România. Vom analiza îndeaproape și acest aspect în viitorul raport privind statul de drept din luna iulie.
Mass-media ar trebui să poată lucra liber și independent peste tot în Uniunea noastră. Mass-media este esențială pentru buna funcționare a oricărei democrații. Věra Jourová:
Este motivul pentru care am lucrat intens pe această temă, iar Comisia o abordează din diferite unghiuri. În urma Planului nostru de acțiune pentru democrație, anul trecut am prezentat recomandări privind siguranța jurnaliștilor și, mai recent, o inițiativă de combatere a abuzului de procedură împotriva jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor (SLAPP). De asemenea, Comisia continuă să ofere sprijin financiar menit să promoveze libertatea și pluralismul mass-media. În toamnă, vom prezenta o lege privind libertatea mass-media. Aceasta va aborda aspecte mai ample legate de controlul și libertatea mass-media și va contribui la îmbunătățirea transparenței și a independenței.
Despre oamenii care riscă
- Recent, propunerile societăților civile din România în privința legii protecției whistleblowerilor au fost ignorate de Parlament. Dacă dvs. ar fi să pledați pentru whistlebloweri, cum ați explica colegilor politicieni din Parlamentul României de ce sunt importanți avertizorii de integritate și de ce fac ei nu e „turnătorie”, adică nu e un prejudiciu mânat de interese mărunte?
- După cum știți, am introdus o lege nouă la nivelul UE, pentru a le oferi protecție sporită avertizorilor de integritate din întreaga UE. Aceasta prevede un nivel ridicat de protecție a avertizorilor care raportează încălcări ale legislației UE. Stabilește, de exemplu, canale sigure de raportare și protejează avertizorii împotriva concedierii sau a altor forme de represalii. Prin aceasta, dorim să sprijinim persoanele care sunt pregătite să își asume riscul de a deconspira încălcări grave ale legislației UE. Legea este deja în vigoare din luna decembrie a anului trecut. Din păcate, majoritatea statelor membre nu au transpus la timp normele UE, inclusiv România. De aceea am lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva tuturor statelor membre în cauză. Am luat cunoștință de faptul că legislația națională de transpunere este acum în curs de adoptare de către Parlamentul României. Este important ca ea să se adopte de urgență.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
