Vezi cum îi şpăguiau cetăţenii moldoveni pe funcţionarii din România pentru a dobândi ilegal cetăţenia română

Parchetul de pe lângă înalta curte de casaţie şi justiţie sunt specificate toate aceste aspecte:
„Metoda folosită consta în remiterea de către cetăţenii din Republica Moldova interesaţi , a actelor şi sumelor de bani ,,intermediarilor,, (de regulă persoane cu dublă cetăţenie – română şi moldoveană). Modalitatea folosită era realizată prin intermediul unor cărăuşi (şoferi de microbuze care efectuau curse regulate între municipiul Chişinău şi municipiul Bucureşti), iar cetăţenii moldoveni aflaţi pe teritoriul ţărilor UE, remiteau  sumele de bani prin transferuri bancare.
Pentru a eluda prevederea legală care interzice depunerea cererilor prin mandatari, intermediarii au identificat, în rândul lucrătorilor Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, lucrători coruptibili, care contra unei sume de 50 euro/dosar introduceau cererile de redobândire a cetăţeniei în circuit şi depuneau diligenţe pentru ca aceste dosare să fie lucrate, în regim prioritar şi nu în ordinea înregistrării lor.
Ulterior redobândirii cetăţeniei române, cetăţenii moldoveni (deveniţi şi cetăţeni români) cointeresaţi în dobândirea paşaportului românesc,aceloraşi intermediari le remiteau sume cuprinse între 50 euro – 250 euro. Aceştia  cointeresau mai departe unii funcţionari de la Starea Civilă Sector 1 Bucureşti, care primeau sume de 5 euro sau 20 lei/ fiecare act de stare civilă românesc şi soluţionau cu celeritate cererile , reducând termenul de la 8 luni la o lună sau chiar la 10 zile.
Ulterior obţinerii actelor de stare civilă româneşti, aceiaşi intermediari, contra unei sume de 100 euro/paşaport, interveneau pe lângă funcţionari din cadrul Direcţiei Generale Paşapoarte pentru emiterea cu celeritate a paşapoartelor româneşti.
Existau şi cetăţeni moldoveni care doreau să-şi stabilească domiciliul în Municipiul Bucureşti şi în această situaţie, apelau pentru luarea în spaţiu şi eliberarea cărţii de identitate românească, la aceiaşi intermediari. La rândul lor aceştia apelau la funcţionari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidenţa Persoanelor Bucureşti – Biroul
de Evidenţă a Persoanelor nr. 5 ( acesta a devenit un ,,adevărat fief,, al cetăţenilor moldoveni. Existau situaţii în care, la adresa de domiciliu a unei persoane arondate acestui birou, figurau şi până la 1000 de cetăţeni moldoveni luaţi în spaţiu).
Contra unor sume de până la 50 lei sau diverse alte „atenţii”, aceşti funcţionari eliberau documentele de identitate cu celeritate, fără respectarea procedurii legale (prezenţa obligatorie a proprietarilor care luau în spaţiu cetăţenii moldoveni).
Atât funcţionarii implicaţi în acest circuit, cât şi intermediarii şi-au luat măsuri de precauţie cu ocazia pretinderii şi dării sumelor de bani. Astfel, banii purtau denumirea de „taxe de urgenţă” – în condiţiile în care Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie nu percepe taxă pentru soluţionarea cererilor de redobândire a cetăţeniei române – iar mita este codificată sub numele de „kapusta” (n.n.- varză în limba ucrainiană).

În prezent, în temeiul unei comisii rogatorii internaţionale, un procuror  din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi doi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie din România participă la audierile unor martori( persoane care au ,,beneficiat de serviciile,, celor implicaţi)  efectuate în Republica Moldova. 
Sunt suspectate de implicare în activitatea infracţională :
– 20 persoane cu dublă cetăţenie română şi moldoveană care au ,,intermediat,, activităţile infracţionale.
– 2 lucrători ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
– 2 persoane angajate pe bază de contract la Serviciul Public Comunitar pentru evidenţa persoanelor Bucureşti, Biroul de evidenţă a persoanelor nr.5.
– 2 lucrători de la  Serviciul de Stare Civilă Sector 1( la transcriere de acte de stare civilă).
Autorităţile judiciare române au beneficiat, în mod substanţial, de sprijinul Ministerului de Justiţie din România şi al conducerii Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie pentru identificarea lucrătorilor autorităţilor implicate”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro