VIDEO / La spălătoria socială „Fulg de nea” lucrează cei fără o șansă pe piața muncii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La spălătoria socială „Fulg de nea” lucrează persoane defavorizate, care altfel n-ar avea nicio șansă pe piața muncii. E un concept simplu, dar care înseamnă mult pentru familiile celor care nu erau luați în considerare la angajare din cauza unui handicap, pentru că aveau mulți copii sau proveneau de la casele de copii.
Mașinile huruie și amestecă haine sau cearșafuri în neștire. Lenjerii proaspăt spălate se lasă zvântate de vântul blând al verii. Tincuța simte mișcare în jurul ei și se întoarce cu un zâmbet larg pe față. Un zâmbet care îi face ochii să strălucească.
„Când o vedem atât de veselă și tonică, începem și noi să ne gândim altfel la viețile și problemele noastre altfel”, spune una dintre colege.
Se apropie de ea și îi spune ceva în limbajul semnelor. De aproape trei ani, de când lucrează împreună la spălătoria socială „Fulg de nea”, colegele au învățat ușor-ușor alfabetul în limbajul mimico-gestual.
Irina Tănase le-a făcut instructajul tuturor angajatelor de la spălătorie. Și tot ea povestește despre situația Tincuței Radu, o femeie care este hipoacuzică și care a muncit toată viața ei în croitorie.
„Înainte, unde lucra, în Buzău, a fost cumva dată la o parte, se făceau unele diferențe și nu a mai putut să reziste acolo, și a plecat. Aici a găsit un mediu propice, noi am înțeles-o și o considerăm un om normal. Se simte confortabil aici, se înțelege bine cu toată lumea și probabil din acest motiv stă de atâta timp în organizație”, explică Irina Tănase.
S-au obișnuit să vorbească prin semne și chiar e de ajutor acest limbaj când mașinile de spălat turuie la capacitate maximă.
Angajatorii se feresc să angajeze mame
Constanța Neciu are cinci copii, dintre care patru sunt minori. A mers la multe interviuri de angajare și, când aflau că are atâția copii, totul se încheia cu un „vă sunăm noi” lipsit de orice speranță.
„Am ajuns aici prin asistența socială, pe vremea aceea luam ajutor social și m-au trimis aici știind că am nevoie de un loc de muncă. Am căutat în mai multe locuri, dar din cauză că aveam copiii mici în acea perioadă, au refuzat o angajare, spuneau că tot timpul vor fi motive ca să plec, să nu stau la programul normal”, explică femeia.
De când lucrează la spălătoria socială „Fulg de nea”, adică de trei ani, nu a lipsit niciodată de la muncă.
La spălătoria din Voluntari, ziua începe cu spălatul lenjeriei și hainelor, și cu călcatul lor, apoi spălarea covoarelor. Printre servicii sunt și curățarea canapelelor la domiciliu și transportul covoarelor sau celorlalte lucruri de spălat.
Spălătoria nu este încă sustenabilă, dar acesta este scopul ei, să susțină și celelalte activități sociale ale Organizației Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual. Și să ajute persoanele care au nevoie de un loc de muncă.
„Din păcate, trăim într-o societate care oferă destul de puține șanse acestor persoane necalificate, pentru că a fost o calificare la locul de muncă. Există o reticență de a angaja persoane hipoacuzice, de exemplu, sau cu oricare dizabilitate, pentru că se consideră că nu au aceeași performanță ca și ceilalți. Nu este adevărat, realitatea spune că sunt persoane foarte responsabile, că își fac treaba mult mai bine decât alții care nu au neapărat o problemă și că funcționează sau lucrează la capacitate maximă ca toți ceilalți”, explică Gabriela Dușa, directorul Organizației, care de peste 25 de ani militează pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și a vârstnicilor.
În plus, legislația nu mai prevede ca firmele cu peste 50 de angajați să aibă minimum 4% angajați cu dizabilități sau să cumpere servicii de la unități protejate, ceea ce face ca activitatea acestor structuri să fie îngreunată.
Citește și:
Legea “sinecurilor”. Câte instituţii ale statului sunt conduse de șefi puși în funcții prin împuternicire, fără concurs
