VIDEO | Analize oficiale! Limita de poluare, depăşită de patru ori la apele de suprafaţă din Nordul Capitalei, în Otopeni, Tunari și alte 10 localități! Dezastrul ecologic prezentat de Libertatea, confirmat de o nouă investigație
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
- În februarie 2019, Libertatea publica o investigaţie jurnalistică despre deversările de ape uzate în bazinul hidrografic al Râului Pasărea.
- Dezvăluirile de atunci au dus la creşterea numărului de controale în zonă care au culminat cu o premieră: două plângeri penale depuse de Apele Române pentru deversări ilegale.
- Între timp, ziarul a intrat în posesia unor analize de apă prelevate din Valea Pasărea.
- Pe o lungime de 10 kilometri a luciului de apă, şapte indicatori arată o poluare semnficativă.
- Amoniul, azotul, fosforul, fenolii şi materiile totale în suspensie sunt doar câteva dintre elemetele care dau „în roşu”.
- Specialiştii consultaţi de ziar vorbesc despre riscul iminent de apariţie a unor boli “hidrice”, epidemii şi cancere la populaţia din zonă dar şi despre o pânză freatică ce a fost deja compromisă pentru generaţiile viitoare.
- Este un atentat la siguranţa naţională, atât timp cât tu, ca stat, îţi îmbolnăveşti cu bună ştiinţă populaţia”, subliniază decanul Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului Înconjurător.
de Cătălin Doscaş
În zona Bucureşti-Ilfov, potrivit Comisiei Europene, nivelul de trai a ajuns la 144% din media Uniunii.
Asta în teorie. În teren, decalajele indicatorul “civilizaţie” nu numai că se văd ci au şi un miros aparte.
Suntem pe Valea Pasărea, la şase kilometri în amonte de egreta rătăcită, alături de expertul Mircea Vintilescu.
Vintilescu este profesor universitar, doctor în științe - specialitatea monitoring integrat al mediului, şi decan al Asociaţiei Profesioniştilor în Protecţia Mediului Înconjurător.
Înainte de 1989 s-a ocupat îndeaproape de Sistemul de Gospodărire al Apelor din regiunea Bucureşti-Ilfov.
Este, totodată, şi singurul specialist contactat de Libertatea care a acceptat să vorbească public pe marginea analizelor de apă, făcute de locuitori din zonă și duse la un laborator acreditat: CP Med Laboratory.
Probele au fost prelevate din mai multe puncte. Trei dintre acestea se află pe o lungime de 10 kilometri a Văii Pasărea: Otopeni, Tunari şi Ştefăneşti.
Tabelul toxic
Buletinele de analiză intrate în posesia ziarului arată şapte indicatori depăşiţi care înseamnă o poluare gravă cu riscuri pentru cei care locuiesc în zonă.
Valorile pentru lacurile din care se poate capta apă pentru reţelele publice sunt depăşite de aproape 10 ori.
Azotul, fosforul, fenolii – rezultaţi în urma proceselor industriale - şi materiile totale în suspensie sunt doar câteva dintre substanţele reglementate prin lege dar care la această oră otrăvesc întreaga vale.
Doar în cazul amoniului, deosebit de toxic pentru om şi peşti, valorile sunt depăşite de până la patru ori.
„Pârâul Pasărea are o putere de transport foarte mică pentru că este în întregime amenajat cu baraje. Asta înseamnă că în fiecare lac se produc decantări iar ceea ce spun standardele se referă la râuri neamenajate, adică râuri care curg în sistem natural. Aici se încalcă legea cu sprijinul legiuitorului”, punctează Mircea Vintilescu.
Chiar și dezastruoase, analizele obţinute de ziar nu conțin toate pericolele din această regiune.
Lipsesc cantităţile de sulfuri, hidrogen sulfurat, detergent şi, cel mai important, tipurile de bacterii şi viruşi prezenţi în apa de suprafaţă şi cea subterană.
Ecologie “oncologică”
Puţurile de mică adâncime, folosite de aproape fiecare gospodărie din zonă, sunt cele mai vulnerabile, chiar dacă în majoritatea cazurilor apa nu este folosită pentru băut.
“Dacă ai luat-o ca atare din puţ, şi ai dus-o în boiler şi ai încălzit-o la 40-45 de grade, riscul creşte. Dacă ai o eczema, o zgârietură, în loc să se vindece în mod normal, evolueză spre mai rău. Oamenii trebuie să înţeleagă că tolerând asemenea modalităţi de exploatare a staţiei de epurare îşi garantează în timp foarte scurt statutul de pacient în insitutuţii oncologice”, continuă expertul.
Cum se murdăresc apele?
Cel mai mare poluator din zonă, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, este Otopeniul.
În 2018, instalaţia, concesionată către un operator privat de către primăria din localitate, a deversat 803.000 de metri cubi de ape uzate tratate necorespunzător.
Este mai bine de jumătate din volumul de apă din Lacul Herăstrău.
Administraţia locală a fost amendată săptămânile trecute iar reprezenentaţii Apelor Române au transmis publicului că planurile de modernizare ale staţiei de epurare din Otopeni sunt la nivelul anului 2016.
Mai mult, acestea “nu rezolvă situaţia existentă în prezent, fapt pentru care trebuie luată în calcul o extindere a capacităţii de epurare pentru debitele actuale şi pentru cele viitoare”.
E legal să poluezi!
Pe lângă amenzile care au fost date şi de comisarii Gărzii de Mediu, s-au mai deschis două dosare de urmărire penală, în premieră, care se află acum în stadiu incipient: unul împotriva primăriei din Otopeni şi unul împotriva Cartierului Rezidenţial Cosmopolis.
Dintr-o serie de instituţii care ar trebui să aibă în grijă natura din jurul Bucureştiului, Garda de Mediu şi Apele Române sunt singurele care au reacţionat la presiunea publică.
Agenţia Naţională de Mediu, Direcţia de Sănătate Publică Ilfov, Direcţia Sanitar-Veterinară Ilfov şi Poliţiile Locale ale primăriilor din zonă sunt restul autorităţilor care ar trebuie să aplice legile privind protecţia naturii.
Cel mai șocant e că să generezi poluare în zonă este legal.
Există avize în vigoare iar staţiile de epurare subdimensionate sau prost administrate pot funcţiona până la reglementarea problemelor constatate.
Când se va întâmpla asta, e o întrebare la care natura nu are răbdare să mai primească vreun răspuns, spune Vintilescu.
“Decantarea suspensiilor grosiere formează în timp o saltea de mâluri care fermentează. Ea reprezintă zestrea de poluare a acestei cuvete lacustre pentru zeci sau chiar sute de ani de-acum încolo.Este un atentat la siguranţa naţională atâta timp cât tu ca stat îţi îmbolnăveşti cu bună ştiinţă populaţia”, conchide profesorul Vintilescu.
În spatele său, o raţă sălbatică planează uşor.
Pala de vânt, care o poartă spre pădurea din apropiere, duce cu ea un miros de canalizare.
De mai bine de 10 ani aşa miroase Valea Pasărea.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
