Ce pedeapsă și-a negociat comisarul care a ordonat distrugerea în secret a arhivei de la Poliția Ploiești. Actele scăpate din foc au fost terminate de apă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În după-amiaza zilei de joi, 15 ianuarie 2026, în curtea Școlii de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” din orașul prahovean Boldești-Scăeni, au fost transformate în scrum într-un container, în mod ilegal, tone de documente din arhiva Biroului Rutier Ploiești, întreaga operațiune fiind comandată chiar de șeful structurii, comisarul-șef Laurențiu Drăghici, sub pretextul că „a vrut să facă o faptă bună”.
Cuprins:
- Au fost arse documente secret de serviciu de dată recentă
- Subaltern al comisarului, prins luând mită cu două zile înainte
- O inundație „accidentală” a distrus și restul actelor
- Angajați de la o firmă de gaze, chemați să care documentele poliției
- Al doilea transport, blocat de comandant
- Drăghici a negociat pedeapsa cu procurorul
- Cea mai blândă sancțiune care îi permite să se întoarcă în poliție
- Conținutul exact al documentelor distruse este secret
- Inundarea arhivei, accident tehnic
Au fost arse documente secret de serviciu de dată recentă
O parte dintre documentele distruse erau rapoarte informative cu caracter de secret de serviciu. Pentru unele, termenul de păstrare nu expirase, iar altele aveau regim de păstrare permanent. Surse consultate de Libertatea au confirmat că au fost arse inclusiv acte de dată recentă, emise în perioada 2022-2024.
Întreaga operațiune, apreciată chiar de către procurorul de caz drept „de-a dreptul șocantă”, a fost coordonată de comisarul-șef Laurențiu Drăghici, șeful Biroului Rutier al Poliției Municipiului Ploiești.
Ofițerul, cu o vechime de peste 20 de ani în sistem, cunoștea rigorile legale referitoare la arhivare. În cadrul unei instituții publice, cu atât mai mult în structurile Ministerului Afacerilor Interne, documentele oficiale nu pot fi aruncate la gunoi sau tratate ca simple deșeuri.
Procesul de eliminare al înscrisurilor este strict reglementat de Legea Arhivistică nr. 16/1996 și de normele speciale privind protecția informațiilor clasificate și a secretelor de serviciu (HG 781/2002). Scoaterea din uz a unor astfel de acte presupune parcurgerea obligatorie a mai multor etape legale, inclusiv obținerea avizului de la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale sau de la structurile de specialitate din cadrul M.A.I.
Subaltern al comisarului, prins luând mită cu două zile înainte
Cu toate acestea, comisarul-șef a ignorat întreaga procedură legală și a decis să elimine peste două tone de hârtii oficiale.
Cu doar două zile înaintea arderii arhivei, pe 13 ianuarie 2026, un agent de poliție din subordinea comisarului-șef Drăghici fusese prins în flagrant de Direcția Generală Anticorupție (DGA) în timp ce primea mită de la un șofer. Polițistul a fost reținut pentru 24 de ore sub acuzația de luare de mită, fiind plasat ulterior sub control judiciar. Pe 15 ianuarie a fost incendiată arhiva poliției rutiere.
O inundație „accidentală” a distrus și restul actelor
La scurt timp după scandalul incendierii arhivei, la începutul lunii februarie 2026 (mai exact pe 2 februarie 2026), a avut loc un al doilea incident la sediul unde erau depozitate documentele Biroului Rutier al Poliției Municipiului Ploiești.
O inundație cauzată de o avarie la rețeaua de apă a afectat și restul de documente oficiale nearse în urma „șocantei” operațiuni din 15 ianuarie. O parte dintre dosarele îmbibate cu apă au fost recuperate, uscate, însă în cazul multora textul scris nu mai este lizibil integral, susțin surse consultate de Libertatea.
Angajați de la o firmă de gaze, chemați să care documentele poliției
În ziua de 15 ianuarie 2026, comandantul Poliției Municipiului Ploiești, comisarul-șef Florian Claudiu Vlădan, a fost chemat la sediul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Prahova pentru o ședință de lucru prelungită, care a durat până spre seară.
Aproape imediat după plecarea comandantului, profitând de lipsa acestuia din clădire, în curtea poliției municipale au fost aduși angajații unei societăți comerciale private al cărei obiect principal de activitate este proiectarea și execuția instalațiilor de gaze.
Firma nu deținea autorizație pentru manipularea, transportul sau distrugerea înscrisurilor oficiale, cu atât mai puțin a celor cu caracter de secret de serviciu.
Fără să cunoască conținutul real al dosarelor, muncitorii au fost puși să încarce o primă tranșă din mormanul de hârtii stivuite pe holul de la etajul 4 al clădirii. Astfel a fost efectuat un prim transport de aproximativ două tone și jumătate de documente – registre, condici, procese-verbale, rapoarte de activitate și note informative.
Actele au fost duse direct în curtea Școlii de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” din orașul Boldești-Scăeni, unde au fost incendiate într-un container.
Al doilea transport, blocat de comandant
Conform planului stabilit de comisarul-șef Laurențiu Drăghici, în aceeași zi urma să aibă loc și un al doilea transport pentru a evacua restul de hârtii din clădire.
A doua parte a operațiunii a fost însă blocată în momentul în care comandantul Florian Claudiu Vlădan s-a întors de la ședință la sediul Poliției Municipiului Ploiești. Acesta i-a surprins în flagrant pe muncitorii firmei de gaze în timp ce cărau ultimele teancuri de acte și le încărcau într-o camionetă parcată în curtea instituției. Comandantul a oprit imediat încărcarea, declanșând verificările interne care au dus la sesizarea Parchetului.
Scandalul a stârnit discuții aprinse în spațiul public, însă interesul s-a stins treptat, odată cu asigurările obișnuite oferite de poliție, care a plasat întreaga responsabilitate pe seama anchetei penale aflate în derulare.
Drăghici a negociat pedeapsa cu procurorul
După șapte luni de tăcere cazul a revenit în atenția publică la finalul verii. În data de 26 august 2026, pe portalul Judecătoriei Ploiești a fost înregistrat acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între procurorul de caz și comisarul-șef Laurențiu Drăghici.
Acordul de recunoaștere a vinovăției este în fapt o înțelegere scrisă încheiată în faza de urmărire penală între procuror și inculpat, prin care inculpatul recunoaște explicit fapta și vinovăția sa. În schimbul acestei recunoașteri, procurorul îi oferă o reducere a pedepsei (limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime pentru închisoare sau cu o pătrime pentru amendă).
Totuși, această înțelegere nu produce efecte juridice de la sine și nu rămâne valabilă decât dacă este validată de o instanță de judecată, singura autoritate autorizată să verifice dacă pedeapsa stabilită este legală și proporțională.
În cazul comisarului-șef Laurențiu Drăghici, sesizarea cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei urmează să fie analizat de Judecătoria Ploiești, care a stabilit termen de judecată pentru data de 20 noiembrie. Magistrații pot fie să admită acordul și să confirme pedeapsa negociată, fie să îl respingă și să trimită dosarul înapoi la parchet pentru continuarea urmăririi penale.
Cea mai blândă sancțiune care îi permite să se întoarcă în poliție
Într-un răspuns transmis agenției de presă Agerpres, reprezentanții Biroului de Informare și Relații cu Publicul din cadrul Judecătoriei Ploiești au anunțat că pedeapsa convenită între comisarul-șef Laurențiu Drăghici și procurorul de caz este de 1 an și 2 luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani.
Aceasta reprezintă practic cea mai blândă sancțiune penală posibilă în astfel de circumstanțe. Spre deosebire de suspendarea executării, amânarea aplicării pedepsei presupune că, la expirarea termenului de supraveghere și în condițiile în care fostul șef de la Rutieră respectă toate măsurile impuse și nu mai comite alte infracțiuni, pedeapsa se șterge definitiv, iar persoana nu rămâne cu cazier judiciar.
În plus, ofițerul își poate continua activitatea în cadrul poliției.
Pedeapsa cu „amânare” este surprinzătoare și oarecum în neconcordanță chiar cu constatările procurorului de caz, cred sursele consultate de Libertatea. În cuprinsul acordului de recunoaștere a vinovăției, anchetatorul subliniază că fapta ofițerului relevă un „grad ridicat de periculozitate” și că, în ciuda profesiei sale și a unei vechimi de peste 20 de ani în poliție, comisarul-șef a luat o „decizie de-a dreptul șocantă, aceea de a scăpa de câteva tone de hârtie (înscrisuri), fără a cunoaște despre ce documente este vorba”.
Conținutul exact al documentelor distruse este secret
Conținutul exact al documentelor distruse nu este public, iar presa nu are acces la lista actelor incendiate, având în vedere că o parte însemnată din înscrisuri aveau regim de secret de serviciu.
Potrivit parchetului, actele sustrase și distruse au fost „circa 2500 de kg de înscrisuri oficiale, inclusiv secrete de serviciu (registre, condici, adrese, cereri, reclamații, sesizări, procese-verbale, fișe de intervenții, rapoarte informative, rapoarte de activitate, etc.)”.
Procurorii au precizat că era vorba despre documente emise de polițiști, care stăteau „depozitate pe holul de la etajul 4 al instituției, pentru care nu au fost efectuate demersuri de arhivare și distrugere, pentru unele dintre acestea nefiind expirat termenul de păstrare ori aveau termen de păstrare permanent”.
Inundarea arhivei, accident tehnic
În aceeași cauză a mai fost pus sub urmărire penală și inculpat un alt polițist, agentul-șef principal E.G.-A., subordonat al comisarului-șef Drăghici. Spre deosebire de fostul său superior, acesta nu a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, astfel că urmează să fie judecat în procedură clasică, potrivit informațiilor obținute de Libertatea.
Dacă episodul incendierii arhivei s-a finalizat totuși cu un dosar penal și trimiteri în judecată, avaria provocată de apă a fost încadrată drept un incident tehnic. În urma inundației, nicio anchetă penală nu a fost deschisă, pagubele provocate restului de documente fiind clasate drept un simplu ghinion cauzat de o defecțiune la rețeaua de conducte.
