Washington Post include Valea Oltului pe lista obiectivelor turistice impresionante din Europa de Est
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Doi jurnaliști Washington Post au petrecut patru zile în județul Vâlcea și pe Valea Oltului, iar articolul scris este unul elogios la adresa frumuseților naturale și a mănăstirilor din această zonă.
Christine Pendzich și Eva von Falkenstein, cea din urmă stabilită la București, au realizat un articol superb despre fumusețile pe care le-au explorat în cele patru zile de excursie.
Materialul, cu titlul ”Rapsodia română- explorând o destinație necunoscută a Europei de Est”, este scris din prisma Christinei Pendzich, care povestește că atât ea cât și Eva au mai vizitat România înainte, după căderea comunismului pentru a realiza materiale despre mediu și energie: ”Devastarea râurilor și a orașelor a fost adesea severă, de exemplu în Ploiești câinii maidanezi și aerul sulfuros din rafinăriile de petrol vechi ne-au lăsat o impresie puternică. Chiar și atunci, însă, călătorind între locațiile contaminate am văzut dealurile verzi, ușor roșiatice, din centrul Transilvaniei, sate pitorești și pădurile misterioase și reci din munți. Amândoua am plecat din România cu sentimentul că asunt multe lucruri frumoase de explorat”.
”Când Eva s-a mutat recent la București, am decis să vizităm din nou mediul rural, pentru a vedea dacă priveliștile minunate de care ne aminteam în anii 1990 au supraviețuit. Eva a gândit un circuit care ne va duce prin munți, parcuri naționale și câteva mănăstiri frumoase”, este introducerea în articolul din The Washington Post.
În prima zi a excursiei, cele două au plecat din București mergând spre vest pe autostradă, prin Pitești, și apoi au luat-o spre nord spre Curtea de Argeș, iar după ce au vizitat fosta capitală a Valahiei, au mers pe Transfăgărășan. ”Acest traseu pitoresc, renumit ca unul dintre cele mai sinuoase și panoramice din România, a trecut mai întâi printr-o pădure densă. A trebuit să ne oprim de două ori în timp ce turnele de oi ne-au tăiat calea în drumul pășunile de vară la cele de iarnă”, povestește autoarea.
După Tranfăgărășan a urmat Cetatea Poenari construită de Vlad Țepeș, identificat în text drept ”Varianta istorică a lui Dracula. ”Localizată strategic pentru a bloca invadatorii turci de la sud să intre pe teritoriul Transilvaniei fertil și valoros, cetatea este realizată pe o colină deasupra drumului. Turiștii dornici să viziteze ruinele castelului lui Dracula trebuie doar să urce 1.480 de pași pentru a ajunge la el”, se arată în The Washington Post.
Cele două s-au cazat într-o cabană din Brezoi, la doar câțiva kilometri de drumul principal.
A doua zi a însemnat vizitarea Parcului Național Cozia care, după cum spune autoarea ”nu este cel mai mare sau cel mai cunoscut dintre parcurile naționale din România. Dar are o diversitate excepțională de plante și animale într-o zonă mică, are modele rare copacilor și include două zone de pădure virgină - niciodată tăiate sau plantate cu alte specii. Acest loc este aproape necunoscut până acum în Europa, și reprezintă o miză mare pentru iubitorii de natură. UNESCO tocmai a inclus două păduri virgine de aici în Patrimoniului Mondial”.
Aici au vizitat Mănăstirea Stânișoara și au admirat flori sălbatice înflorite târziu, păsări intersante, stânci cu figuri măiestuoase și căprioare. La coborâre au ajuns la Mănăstirea Turnu.
”A doua zi pe Valea Oltului ne-am scufundat în lumea mănăstirilor ortodoxe întinse de-a lungul râului. Ne-am întors la Turnu și am descoperit un mic complex al unei capele, clădiri cu două etaje pentru locuințele călugărilor și un mic cimitir și o grădină. Strălucind în soarele de dimineață, clădirile erau pline de vase cu flori curgătoare”, povestește autoarea articolului din The Washington Post.
- Vizitează Valea Zânelor sau Valea Drăganului, două puncte de interes turstic ale României!
A urmat apoi Mănăstirea Cozia, situată la câțiva kilometri distanță, cea mai mare și mai bogată de pe Valea Oltului. Dar cea care le-a impresionat cel mai mult pe cele două a fost mănăstira Horezu. ”Înființată în 1690 și desemnată acum ca un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Complexul religios include cinci capele, fiind un exemplu de arhitectură Brâncovenească, specific României”, scrie Christine Pendzich
Turiștii care se opresc la capela de la Horezu se pot bucura de multe alte atracții specifice mediului rural. ”Comunitatea olarilor din Olari, unde meșteșugarii locali îi întâmpină pe vizitatori în atelierele lor, este un loc excelent pentru a descoperi suveniruri autentice și accesibile”, mai spun cele două.
În încheiere, autoarele articolului concluzionează spunând: ”Călătoria noastră de patru zile în România a dezvăluit un peisaj fermecător, pașnic și variat, cu minunatele viziuni culturale, spiritualitate și frumuseții naturale la fiecare pas. Iar prețurile sale scăzute și cazările foarte bune îl fac atât economic cât și convenabil. Când ne-am îndreptat acasă, vampirii au fost ultimul lucru pe care l-am avut în minte”.
Citește și: O stație spațială chinezească, plină cu un material toxic, se poate prăbuși în Europa
