Ziua Naţională a României, pe 1 decembrie sau 10 mai?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Până în 1947, timp de aproape 80 de ani - cu întreruperi, ce-i drept -, Ziua Naţională a Românei a fost sărbătorită pe 10 mai. Există voci autorizate, de istorici, care susţin că ar trebui să revenim la acest obicei, înlocuind actuala dată la care ne sărbătorim ţara, şi anume, 1 decembrie. Vă prezentăm argumentele pro şi contra mutării Zilei Naţionale din iarnă în primăvară.
Cuprins:
Data vechii sărbători are semnificaţii multiple
Ideea de a muta, încet, încet, într- o formă sau alta, Ziua Naţională de pe 1 decembrie pe 10 mai prinde din ce în ce mai mult teren în ţara noastră. Ziua Naţională a României s-a modificat de două ori şi a rămas o chestiune complicată pentru noi, din cauza semnificaţiilor pe care le au datele calendaristice. Ziua Regelui, sau Ziua Regalităţii, a fost Ziua Naţională a României între 1867- 1916 şi 1918-1947 şi era sărbătorită la 10 mai.
“În 1867 se adoptă Legea monetară, în virtutea căreia, în 1868, se emite moneda de 20 de lei din aur cu efigia lui Carol I, ce avea legendă «Carol I, Domnul Românilor ». În urma protestelor Imperiului Otoman, cât şi ale celui Habsburgic, România a fost nevoită să retragă moneda, însă scopul său fusese atins: se emisese moneda ce afirma independenţa şi dorinţa strângerii tuturor românilor sub acelaşi conducător”, ne-a declarat istoricul Cezar Petre Buiumaci.
Semnificaţiile acestei date calendaristice sunt multiple. În 1866, la 10 Mai, Principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen ajunge la Bucureşti şi este încoronat ca rege. Tot pe 10 mai, dar în 1877, de Ziua Regelui, Senatul României a proclamat independenţa ţării faţă de Imperiul Otoman. În fine, pe 10 mai 1881, Carol I a fost încoronat ca prim rege al noului regat al României, fiind recunoscut ca atare pe plan internaţional.
Evenimentul de la 10 mai era sărbătorit de toţi românii care luau parte la o bătaie de flori la şosea. În 1917, Ziua Naţională a României a fost interzisă ca urmare a ocupaţiei germane. Anul următor a fost reluată însă cu fast.
Mihai Viteazul a câştigat la Călugăreni pe 23 august
La 23 august 1944, regele Mihai a lansat lovitura de stat împotriva guvernului Antonescu, trecând de partea aliaţilor. În 1947, după abdicarea forţată a regelui Mihai I, comuniştii au mutat Ziua Naţională pe 23 august. Timp de patru decenii, aceasta a fost Ziua Naţională a României, marcată prin parade şi spectacole grandioase.
Autorităţile comuniste au interpretat că acela a fost momentul în care România a intrat sub sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. Întâmplător, tot pe 23 august, dar în 1595, Mihai Viteazul câştiga bătălia de la Călugăreni… Ca atare, data de 23 august are şi ea o simbolistică mai complexă, nu doar comunistă, adică insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă.
În fine, 1 decembrie este adoptată ca Zi Naţională a României în anul 1990, pe considerentul că Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, creânduse un singur stat naţional, la 1 decembrie 1918.
Independenţa nu coincide cu Ziua Naţională a României
De 27 de ani, problema zilei naţionale a învrăjbit tabăra zisă de stânga, care susţine 1 decembrie, cu cea de dreapta, care susţine 10 mai. Din argumentele aruncate în arena acestei dispute, le speculăm pe câteva dintre cele mai reprezentative.
Argumente pro 10 Mai:
România este printre puţinele ţări europene în care independenţa, 10 Mai, nu coincide cu Ziua Naţională, 1 Decembrie.
Istoricul Dan Falcan: “Între 1866 şi 1947, Ziua Naţională a fost pe 10 mai, perioada în care românii au sărbătorit unele dintre cele mai importante evenimente ale construcţiei statale, menţionate mai sus chiar Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Imediat după 1918, nimeni nu s-a gândit să mute Ziua Naţională pe 1 decembrie”.
Istoricul Neagu Djuvara: “Alegerea datei de 1 decembrie ca Zi Naţională nu a fost potrivită, a fost conjuncturală, făcută de Parlamentul de după Revoluţia din decembrie 1989. Nu e adevărat că 1 Decembrie reprezintă unitatea, pe 1 decembrie doar Transilvania şi Banatul erau unite”. Adică, lăsăm pe dinafară Basarabia şi Bucovina.
Fiind deja într-un anotimp cald, 10 Mai ar permite participarea populaţiei la manifestările publice într-un număr mai mare. Câte dintre ţările lumii îşi serbează ziua naţională iarna?
Argumente contra 10 Mai:
10 Mai, ca Zi Naţională, i-ar exclude pe românii din Transilvania, care în 1877 nu erau parte din România, aşa cum o cunoaştem astăzi.
Ziua de 10 mai este strâns legată de Casa Regală a României, iar adoptarea ei ca Zi Naţională ar putea stârni o rediscutare a formei de organizare a statului.
Schimbarea de regim din 1989 a avut loc în decembrie, de aceea este bine ca Ziua Naţională să fie pe 1 decembrie - simbol al unităţii românilor”, a menţionat istoricul Cezar Petre Buiumaci.
