INTERVIU/ Igor Dodon, președintele Republicii Moldova: „Nu sunt antiromân. Sunt, categoric, antiunionist” - VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În primul său interviu acordat presei din România în ultimul an și jumătate, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, le-a transmis un avertisment politicienilor de la București. Șeful statului a declarat, pentru Libertatea, că acțiunile pro-unire, mai ales cele din Parlamentul României, vor fi o problemă nu doar pentru securitatea Republicii Moldova, ci a întregii regiuni. „Situația va ieși de sub control”, avertizează Dodon. Președintele insistă că nu este antiromân, ci antiunionist, drept dovadă că dorește să scoată acest curent în afara legii. Igor Dodon crede că neutralitatea este singura cale prin care țara sa poate „supraviețui”, respingând astfel, ideea ca Republica Moldova să devină membru UE sau NATO.
A fost o manifestație duminică la care au participat, în funcție de estimări, câteva mii de persoane. Care este mesajul dumneavoastră pentru oamenii care au fost acolo și, în general, pentru simpatizanții curentului unionist?
Foarte corect ați spus din start. Câteva mii de persoane. Într-adevăr, așa a fost. Mesajul este foarte simplu: noi ne iubim țara noastră. Noi suntem un popor pașnic, vrem să trăim în relații bune de prietenie cu toți, stimăm opinia fiecăruia, dar sperăm foarte mult că va fi luată în calcul și stimată poziția majorității covârșitoare a cetățenilor Republicii Moldova, care vrea să trăiască într-o țară liberă, independentă, suverană și nu parte a oricărei alte țări. Acesta este mesajul meu către cei care au fost în piață.
Cum ați văzut cele 130 de declarații simbolice de unire cu România și cum credeți că poate fi mulțumită această parte a populației cu viziuni unioniste?
Consider că, în Republica Moldova, curentul unionist are câteva surse de inspirație și de alimentare. Unul este reprezentat de sentimentele sincere ale unei părți a societății. Și ele au fost tot timpul. Minoritare, dar au fost.Și în perioada sovietică, și la începutul secolului trecut, și de când Republica Moldova este stat independent. O parte nu prea importantă, dar a fost. Aceasta este o parte a societății care ideologic crede în unire și o dorește. Trebuie să le înțelegem poziția. Există a doua parte a curentului unionist, care este alimentată de situația foarte proastă din Republica Moldova la capitolul economic și social.
Eu sunt ferm convins că, odată cu schimbarea situației în Republica Moldova, și sperăm că va avea timp în curând, după alegeri (alegerile parlamentare din noiembrie anul acesta – n.r.), va crește calitatea vieții și o bună parte din cei care își doresc unirea pentru a-și rezolva o problemă vitală și dezamăgirea pe care o au față de ce întâmplă în Republica Moldova vor trece din lista unioniștilor în lista celor care sunt pentru statalitatea Repubicii Moldova . În ceea ce privește partea aceea mică, eu respect opinia fiecărui cetățean, dar noi nu putem pune în discuție subiecte ce țin de a fi sau a nu fi Republica Moldova. Eu sunt gata să discut orice temă, însă nu ceea ce ține de statalitatea Republicii Moldova. Aici voi fi foarte dur, consecvent și astfel vor fi și majoritatea cetățenilor.
Uneori vorbiți și despre scoaterea în afara legii a acestui curent. Nu vi se pare că este o măsură prea dură? Că astfel de afirmații, în general, sunt prea dure?
Eu rămân pe aceeași poziție. În mai multe țări, dacă nu greșesc și în România, sunt câteva prevederi în legislație cu privire la responsabilitatea penală, că tot ceea ce ține de acțiunile organizațiilor care pledează pentru lichidarea statului sunt considerate antistatale și anticonstituționale. Avem prevederile foarte clare ale Republicii Moldova. Eu sunt pentru urmărirea penală a acțiunilor organizațiilor, nu cetățenilor, care duc la lichidarea statalității, care pledează pentru unirea cu România, cu Rusia sau Ucraina. Toți sunt, în aceeași măsură, anti-stataliști.
Colegii mei deja au pregătit unele proiecte de modificare a legislației care se bazează inclusiv pe practica României. În legislația dumneavoastră, lucrul acesta este indicat foarte clar. Noi trebuie să introducem aceleași prevederi. La nivel de Constituție, avem aceleași prevederi. În Constituția României este indicat expres că organizațiile care pledează pentru lichidarea statului român sunt anticonstituționale. În Constituția Republicii Moldova este indicat expres același lucru. Însă, la dumneavoastră, ceea ce este scris în Constituție și-a găsit reflectarea în legislația penală, la noi, cu regret, nu s-a mers mai departe. Vom avea aceeași abordare în Republica Moldova ca în România.
În România sunteți văzut ca un lider de stat apropiat de Moscova. În acest context al unirii, care credeți că este rolul României în toată această ecuație?
Eu, până la urmă, nu am înțeles care este rolul României. La nivel de lider de stat, de persoane oficiale, eu aud un mesaj foarte clar, că se respectă statalitatea Republicii Moldova. La nivel de politicieni, care deseori își fac capital politic pe acest subiect, eu am auzit alte declarații. Eu am insistat și i-am transmis o scrisoare domnului Iohannis pe acest subiect.Vreau să înțeleg o poziție oficială. Dacă s-a schimbat ceva, pentru că de-a lungul a 26 de ani de independență a Republicii Moldova ni s-a spus că se respectă statalitatea Republicii Moldova. Dar ceea ce s-a întâmplat pe data de 27 (martie – n.r) în Parlamentul României eu consider că este un act foarte neprietenos față de Republica Moldova. Pe noi, acest lucru ne pune foarte mult în gardă. Și nu doar pe mine, pe 70-80% din cetățenii Republicii Moldova. Noi nu înțelegem acest lucru.
Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, și eu personal, nu sunt pro-ruși sau pro-americani, sau pro-europeni. Noi dorim să ne păstrăm țara noastră. Atunci când Parlamentul unui stat vecin, pe care noi îl respectăm ca stat prieten, vine cu o declarație de agresiune împotriva statalității Republicii Moldova... Altfel nu pot să o numesc. Atunci când un Parlament spune clar că politica statului sau a acestor partide este să lichideze Republica Moldova, noi cum trebuie să reacționăm? Eu am avut un mesaj foarte clar pentru cei din partea dreaptă a Prutului. Noi nu dorim să ajungem la situația în care moldovenii vor considera statul vecin ca stat dușman. Eu nu-mi doresc acest lucru.
Dar există un astfel de sentiment?
Premize sunt și sentiment în rândul majorității populației este. La această etapă mai persistă poziția că acesta nu-i stat român, careva curente unioniste care nu reprezintă poziția statului român, dar, după declarația Parlamentului, credeți-mă, situația devine din ce în ce mai gravă și este foarte periculoasă. Săptămâna trecută, înainte de toate aceste evenimente, am adresat un mesaj oficial conducerii Națiunilor Unite, Consiliului Europei și OSCE. A fost transmisă o scrisoare oficială pe care eu am semnat-o, unde mi-am expus îngrijorarea față de acțiunile ce se întreprind și sunt susținute – și nu am scris de Guvern sau cineva din România – de unele partide politice, unii politicieni de partea dreaptă a Prutului, care vor duce la destabilizarea situației și este o problemă foarte mare pentru securitatea nu doar a Republicii Moldova, ci pentru cea regională. Dacă se va continua cu astfel de abordări, credeți-mă, situația o să iasă de sub control.
Pot fi considerate unele dintre declarațiile dumneavoastră drept antiromânești?
Nu. Categoric, nu. Eu nu am fost, nu sunt și nu voi fi niciodată antiromân. Categoric, nu. Românii sunt prietenii, frații noștri. Dar eu sunt categoric antiunionist.Noi nu putem să fim antiromâni pentru că noi avem diferite etape de istorie comună. Ne place, nu ne place, au fost diferite etape. Din 1359 până în 1812, Moldova a fost o țară foarte mare. După 1812, când, într-a doua jumătate a secolului XIX a fost creată România, a fost recunoscut acest proces, inclusiv de Basarabia, care era parte a Imperiului Rus. Mai tragice, mai bune. Dar românii sunt prietenii noștri. Noi nu putem să fim antiromâni și nici nu ne dorim acest lucru. Dar noi suntem categoric antiunioniști și această abordare este a majorității covârșitoare a cetățenilor Republicii Moldova.
Și faptul că, de exemplu, ați mers de patru ori la Moscova în mai puțin de șase luni alimentează această percepție...
De mai multe ori (râde).
De mai multe ori? Ok. Dar nu ați fost în România.
Într-o anumită perioadă, când nu făceam politică, în fiecare an mergeam la schi în România. În ultimii șapte sau cinci ani, prima oară am fost în România cu două săptămâni în urmă, când am trecut prin aeroportul din București în drum spre Muntele Athos. Eu sunt deschis colaborării. Am transmis acest mesaj și conducerii României. Dacă ei consideră, din careva argumente politice pentru ei, că nu este timpul, este decizia lor. Noi suntem deschiși pentru dialog.
Lumea se întreabă de ce ați avea mai multe așteptări de la Rusia și nu de la Uniunea Europeană, de exemplu, Rusia fiind foarte slăbită economic. Ne uităm și pe cifre. Exporturile Moldovei merg mai mult în Uniunea Europeană decât în Rusia.
Aici intrăm în discuții pe alt subiect. Ține de discuțiile și poziționarea geopolitică. Cu regret, pe parcursul ultimelor două decenii cel puțin, societatea moldovenească a fost împărțită. Jumătate voia să fie prietenă cu Rusia mai mult, jumătate dorea să fie mai aproape de Uniunea Europeană, dintre ei o parte cu România mai aproape. Acest lucru a fost permanent.Specificul Republicii Moldova este că o perioadă destul de îndelungată am fost parte a Imperiului Rus, mai târziu a Uniunii Sovietice. Specificul Republicii Moldova este că o treime din populație, cel puțin, din cele 3 milioane care oficial sunt acum în Republica Moldova, o treime, circa un milion, sunt vorbitori de limba rusă. Nu ruși! Vorbitori de limba rusă. Pentru a înțelege ce se întâmplă în Republica Moldova trebuie să cunoașteți aceste elemente.
Cu cine să avem relații mai bune sau mai proaste? Poziția mea este următoarea. Republica Moldova poate supraviețui ca stat doar dacă nu va fi parte a unui bloc împotriva altuia. Noi putem supraviețui ca stat atunci când societatea este divizată în două, având relații bune cu Uniunea Europeană, care, într-adevăr, investește mult în Republica Moldova, la fel ca și România, și noi trebuie să continuăm această cooperare, aceste programe. Dar, în același timp, avem nevoie, suntem sortiți să avem relații bune, strategice, cu Federația Rusă. Piața de desfacere... Eu știu foarte bine ce exportăm în UE și ce în Rusia. În volumul exporturilor în Uniunea Europeană, circa o treime cel puțin sunt trei exporturi, așa-numita producere în lohn. Noi importăm de acolo materie primă, aici valoarea adăugată este foarte mică și apoi le exportăm înapoi. Multe produceri de acest tip din România au migrat la noi după ce forța de muncă a devenit mai costisitoare și așa mai departe. Noi nu trebuie să alegem între unii sau alții. Astfel de abordare este foarte greșită și ne vom pierde țara.
La începutul mandatului dumneavoastră au fost dezbătute public două gesturi. Scoaterea steagului UE din Administrația Prezidențială și schimbarea limbii de pe site în ,,modovenească”. Pot fi interpretate aceste gesturi în cheia despre care ne-ați spus mai devreme?
Nu. Președintele Republicii Moldova, cel puțin el, dar fi bine ca toți cetățenii să respecte Constituția, care este foarte clară. Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească. Așa este în Constituție. Eu consider că noi, în Republica Moldova, vorbim limba moldovenească.De aceea este și logic ca șeful statului, care este garantul Constituției, să o respecte. A doua parte a întrebării, despre drapel. Mi-a plăcut foarte mult poziția Uniunii Europene care a spus că atunci când pe procuratura de la Chișinău stă drapelul UE, iar în percepția cetățenilor procuratura rămâne ca unul dintre cele mai corupte instrumente ale guvernării, acest lucru discreditează valorile europene.
De ce unii cred că, dacă și-au pus drapelul UE în piept sau pe judecătoria din Chișinău, ea a devenit europeană ca abordare, ca funcționalitate? Noi nu suntem membri ai UE. Dacă mergem pe aceeași abordare, noi suntem membri ai CSI (Comunitatea Statelor Independente), ai altor organizații internaționale. Punem peste tot drapelul CSI? Drapelul UE este o valoare a statelor membre care este greșit exploatată și explorată în interese politice interne de către clasa politică de la Chișinău. Eu cred că UE ar trebui să aibă interesul de a interzice utilizarea acestui simbol în afara UE, cu excepția oficiilor diplomaților și așa mai departe. Acest lucru discreditează imaginea UE în Moldova.Uitați-vă ce s-a întâmplat în ultimii nouă ani în Moldova. Atunci când noi am plecat de la guvernare, guvernul comunist, eu eram ministrul Economiei, susținerea integrării europene în Moldova era de 70 de procente. Acum este de 35-40%. A căzut de două ori cât la guvernare au fost partide europene. Atunci de ce să se utilizeze acest simbol în scopuri politice? Aceasta este abordarea mea.
Guvernul a decis recent expulzarea a trei diplomați ruși în semn de solidaritate cu UE în cazul otrăvirii cetățeanului rus din Marea Britanie. Cum catalogați această decizie?
Cu câteva ore în urmă, cineva mi-a dat declarația ministrului de Externe al României. Care, cu scuze, spune: noi am făcut-o din solidaritate, am luat decizia asupra unui diplomat rus, dar noi vrem să fim prieteni cu Rusia. Eu înțeleg România. Membru UE, NATO, care probabil trebuie să se solidarizeze cu unele procese din UE și NATO. Dar ce are Republica Moldova cu aceasta? România, care are o populație de 20 și ceva de milioane, de șase ori mai mare ca Republica Moldova, membru NATO, ia decizia de expulzare a unui diplomat, Moldova, țară neutră, unde societatea este divizată 50 la 50, în condițiile în care nu este rezolvată problema transnistreană, nemembru NATO, nemembru UE, ia decizia cu trei diplomați. Ce au vrut să arate cei de la Chișinău? Că sunt mai catolici decât Papa de la Roma? Sunt mai docili decât alții? Categoric această abordare este una greșită, care nu va duce la obținerea unei stabilități în interiorul societății moldovenești. Nu va fi apreciată, în afară de ambasadorul SUA care a făcut unele declarații, nici de americani și categoric va fi catalogată negativ de partea cealaltă. Consider că este o greșeală foarte mare din partea guvernului Republicii Moldova. Și ultima întrebare... (râde).
E penultima. Am făcut un interviu și cu domnul Andrian Candu, care avea certitudinea că dacă s-ar organiza astăzi alegeri, dumneavoastră nu ați mai câștiga președinția. Ce părere aveți?
Vrabia mălai visează. Dar Candu nu știu ce visează. El să se uite în sondaje, care este ratingul altor politicieni și care este ratingul președintelui, care rămâne persoana cu cea mai mare influență în politica moldovenească.Cetățenii vor decide, și nu Partidul Democrat, și nu Candu. Dacă ar fi cum vrea Candu, el visează foarte multe lucruri. Situația este cu totul alta. El trebuie să coboare din ceruri pe pământuri și să vadă ce se întâmplă în Republica Moldova.
Ca să terminăm într-o notă diferită, vreau să vă întreb câteva chestiuni personale. De exemplu, dacă ne puteți spune ce faceți dumneavoastră în timpul liber, atunci când nu sunteți aici la Administrația Prezidențială?
Am foarte puțin timp liber.
Atunci când vă uitați la televizor vi se pare vă există multă propagandă rusească?
Eu văd o propagandă foarte agresivă a unioniștilor, pe care nu știu de ce Guvernul de la Chișinău nu o observă. Această abordare și dublele standarde sunt foarte greșite și vor avea efecte negative pentru acest guvern. Atunci când am timp liber, încerc să-l acord familiei. Am o familie frumoasă, mare. Am trei feciori. Nu prea am timp liber, dar încerc să le acord atenție.
Ce pasiuni aveți? Spuneați că mergeți la schi. Ce altceva mai faceți?
Joc șah, biliard, tenis de masă. Pescuim. La vânătoare nu prea am timp să merg, dar îmi place. Cam acestea sunt.
Domnule președinte, mulțumim!
Citește și:
INTERVIU/Pavel Filip, premierul Republicii Moldova: „România a fost singura care ne-a întins o mână de ajutor când am fost în criză” – VIDEO
Citește și: INTERVIU/Andrian Candu, președintele Parlamentului din Republica Moldova: ,,Vrem să știm clar ce avem de făcut pentru a ajunge membri UE”/VIDEO
