Federația Națională a Asociațiilor de Părinți(FNAP) solicită revizuirea sau eliminarea măsurii prin care se dorește interzicerea telefoanelor mobile în școli. Reprezentanții părinților trag un semnal de alarmă și subliniază că un astfel de pas nu va aduce de la sine o creștere a performanțelor școlare și nici nu va rezolva problemele de fond relevate de evaluările internaționale.
Cuprins:
Discuția în spațiul public a luat amploare după ce mai multe propuneri legislative au avansat ideea că restricționarea accesului la dispozitive inteligente în timpul orelor ar spori atenția elevilor și ar îmbunătăți procesul educațional.
Totuși, părinții consideră că plasarea responsabilității pentru rezultatele slabe la testele PISA pe seama tehnologiei este o abordare simplistă.
„(...)Trebuie însă făcută o distincție metodologică importantă. Cele 18 puncte reprezintă o asociere statistică între distragerea digitală și performanță, nu efectul estimat al interzicerii telefonului. OECD avertizează explicit că datele PISA nu permit stabilirea unei relații cauzale și că, la nivelul sistemelor educaționale, creșterea numărului de interdicții între 2022 și 2025 nu s-a asociat cu o creștere corespunzătoare a rezultatelor la științe sau citire. Așadar, interzicerea telefoanelor poate fi o măsură bună de disciplină educațională, concentrare și protecție împotriva cyberbullyingului, dar nu trebuie prezentată ca o soluție care, singură, repară rezultatele PIS”, au transmis reprezentanții FNAP într-un comunicat de presă.
Federația susține o reglementare clară privind telefoanele, cu excepții precise pentru utilizarea educațională, situații medicale/CES, urgențe și situații în care comunicarea cu familia este necesară.
Totodată, FNAP arată că telefoanele pot fi integrate eficient în procesul de predare, dacă există reguli clare și cadre didactice instruite să le folosească în scop pedagogic.
În loc de interdicții totale, organizațiile de părinți propun dezvoltarea unor ghiduri de utilizare responsabilă a resurselor digitale și investiții în pregătirea profesorilor pentru predarea interactivă.
În plus, mulți dintre părinți invocă și motive de siguranță, menționând că posibilitatea de a comunica rapid cu propriii copii în caz de urgență rămâne un aspect esențial.
Raluca Turcan cere adoptarea de urgență a legii privind interzicerea telefoanelor în școli și licee, inclusiv în pauze, invocând modelul Danemarcei și rezultatele PISA 2025.
Deputata PNL Raluca Turcan a solicitat public accelerarea procedurilor parlamentare pentru adoptarea proiectului de lege ce vizează interzicerea utilizării telefoanelor mobile în școlile și liceele din România. Inițiativa prevede ca restricția să se aplice pe parcursul întregului program școlar, fiind incluse inclusiv pauzele dintre ore.
Apelul parlamentarului liberal vine în contextul în care Danemarca a anunțat intenția de a elimina ecranele private din mediul școlar.
Decizia autorităților daneze a fost influențată direct de evaluările din cadrul testelor PISA 2025, unde s-a observat o scădere globală a performanțelor elevilor în privința capacității de atenție și concentrare.
Fostul ministru subliniază că România înregistrează scoruri semnificativ mai slabe decât media europeană la evaluările internaționale.
În acest context, Turcan consideră nejustificată ezitarea de a aplica o măsură deja testată și pregătită legislativ, având în vedere că proiectul depus în Parlament deține deja avizul pozitiv din partea Ministerului Educației.
Inițiatorii proiectului argumentează că eliminarea dispozitivelor inteligente din spațiul școlar nu reprezintă o sancțiune împotriva tehnologiei, ci o necesitate pedagogică. Accesul neîntrerupt la rețelele sociale și jocurile pe mobil în pauze mențin creierul elevilor într-o stare continuă de suprastimulare, afectând randamentul la orele de curs.
Măsura propusă urmărește redobândirea capacității de atenție a elevilor și încurajarea interacțiunii sociale directe în curtea școlii. Proiectul urmează să intre pe ordinea de zi a Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților pentru dezbateri finale și votul decisiv.
„Datele PISA arată că distragerea atenției, provocată de dispozitivele digitale, este asociată în România cu un minus de 18 puncte, față de 11 puncte media OECD. Avem nevoie de predare mai bună, profesori sprijiniți să performeze, programe mai aerisite, evaluare obiectivă, politici pentru copiii vulnerabili și intervenție mult mai puternică acolo unde sărăcia definește astăzi rezultatul școlar al unui copil", a transmis Turcan.
Turcan compară rezultatele Danemarcei cu cele ale României și subliniază diferențele dintre cele două țări. La științe, Danemarca a obținut 478 de puncte, față de 425 în România. La matematică, scorurile au fost de 471, respectiv 419 puncte, iar la citire, 460 față de 413.
România înregistrează un nou regres în sistemul educațional, potrivit celor mai proaspete date oficiale ale evaluării PISA 2025. Țara noastră se situează din nou pe antepenultimul loc din Uniunea Europeană, acumulând 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică și 413 la Lectură, scorurile fiind mai mici la toate capitolele comparativ cu testarea din 2022.
În plus, la noua probă de rezolvare computațională a problemelor, elevii români au obținut 442 de puncte, menținându-se tot sub media OCDE.