Evaluarea Națională 2026, criticată de o profesoară care predă matematică în SUA: „Este o surpriză pentru elev și profesor”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După ce Evaluarea Națională 2026 a înregistrat cel mai mic număr de medii de 10 din ultimii 14 ani, apar și primele critici privind modul în care este construit examenul. Dr. Suzy Manuela Prajea, profesoară de matematică stabilită de opt ani în Statele Unite și implicată în sisteme de evaluare standardizată, susține că adevărata problemă nu este dificultatea subiectelor, ci lipsa unor standarde clare și publice care să le spună profesorilor și elevilor ce se va evalua, potrivit unei analize transmise redacției Libertatea.
Cuprins:
Ce lipsește, în opinia profesoarei din SUA
Manuela Prajea spune că pe site-ul Ministerului Educației găsește doar calendarul și metodologia examenului, însă lipsesc documentele care explică în mod concret ce trebuie să știe elevii.
În timp ce în statele cu sisteme de educație performante examenele naționale au în spate ghiduri extrem de detaliate, în România, totul se rezumă la birocrație formală.
Concret, profesoara care a predat matematică timp de 28 de ani în învățământul preuniversitar din România, iar de opt ani predă matematică la liceu și la colegiu în America, spune că Ministerul Educației nu pune la dispoziția profesorilor și elevilor lucruri precum:
- structura standardizată a examenului;
- distribuția pe competențe și niveluri de dificultate;
- modele suficiente de subiecte care să acopere toate scenariile posibile;
- ghiduri oficiale pentru profesori și elevi;
- formări dedicate cadrelor didactice pentru alinierea la cerințele examenului.
„Profesor, părinte sau elev, deschid site-ul Ministerului Educației din 2026 pentru a mă informa despre examenul de Evaluare Națională... Găsesc două documente: Calendarul Evaluării Naționale și Metodologia Evaluării Naționale.”, observă dascălul.
Ce spune de problema care i-a pus în dificultate pe elevii de a VIII-a
Potrivit profesoarei, controversata problemă 4 de la Subiectul III de la Evaluarea Națională la Matematică nu poate fi analizată doar prin prisma faptului că era dificilă.
Manuela Prajea consideră că introducerea acestui exercițiu a fost incorectă din punct de vedere pedagogic, deoarece a solicitat o tehnică de rezolvare pe care copiii nu o studiază la clasă.
„Elevul nu este pregătit să imagineze construcții auxiliare multiple într-o problemă în care apare o figură trunchiată. (..) Construcția auxiliară la examen este o surpriză pentru elev și profesor, nefiind o metodă predată de sine stătător în clasă prin multiple exerciții de geometrie la diferite capitole, pentru simplul fapt că nu este în programă, o programă, de altfel, neschimbată din anul 2015 și care a stat la baza fiecărui set de subiecte naționale în ultimii 11 ani. Elevul se prezintă la examen și se așteaptă să rezolve probleme asemănătoare cu ce a învățat în clasă și a văzut la simulările și subiectele din anii trecuți și nicidecum nu este pregătit pentru construcții auxiliare la geometrie..”, a subliniat profesoara.
„Profesorul și elevul trebuie să aibă o matrice bine definită, reglementată , specifică, cu ceea ce se vrea de la profesor să predea și cu ceea ce se vrea de la elev să învețe, astfel încât să aibă șansa să se pregătească corespunzător pentru examenul proiectat la finalul ciclului gimnazial.”, a punctat Manuela Prajea.
Ce spun experții despre notele de la Evaluarea Națională 2026
Statisticile publicate de Ministerul Educației arată cea mai abruptă comprimare a zonei de excelență din ultimii ani.
Înainte de contestațiile la Evaluarea Națională 2026:
- doar 7 elevi au obținut media 10;
- doar 398 de elevi au luat nota 10 la Limba română;
- doar 102 elevi au luat nota 10 la Matematică;
- doar 2.8% din totalul mediilor au fost în intervalul 9.50-9.99, cea mai mică pondere din ultimii ani.
- procentul elevilor cu medii peste 5 a scăzut la 79%, cu 4,2 puncte procentuale sub nivelul din 2025.
Expertul în educație Marian Staș considera că „în sfârșit au existat subiecte care ierarhizează corect elevii.” și că examenul trebuie să conțină suficient de multe cerințe care să diferențieze elevii foarte bine pregătiți. Acesta a apreciat că numărul mic de note de 10 la matematică, de zece ori mai puține decât anul trecut, „este un lucru foarte sănătos”.
În schimb, Manuela Prajea nu contestă necesitatea departajării, ci susține că aceasta trebuie făcută doar după ce Ministerul definește foarte clar competențele și nivelurile de dificultate pe care le urmărește examenul.
„Mă întreb retoric când și cum Ministerul Educației va reuși să își ducă la bun sfârșit misiunea pentru care a fost creat. În final, aș vrea să transmit profesorilor, părinților și elevilor sincere gânduri de apreciere și empatie pentru activitatea desfășurată și pentru devotamentul față de educație și de școală.”, a adăugat profesoara stabilită în SUA.
