Universitatea Babeș-Bolyai, cea mai puternică prezență românească în rankingul global Shanghai pe domenii de studiu 2026. În ce domeniu excelăm
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Universitățile din România au obținut doar 18 apariții în ediția 2026 a clasamentului Shanghai Global Ranking of Academic Subjects, un top internațional care evaluează performanța instituțiilor de învățământ superior pe 57 de domenii de studiu. Vestea bună este că anul acesta asistăm la o ușoară creștere față de anul trecut, când România figura cu doar 15 apariții. Vestea proastă este că această performanță rămâne sub cea înregistrată în urmă cu doi ani, când universitățile românești figurau de 22 de ori în clasamentele pe domenii.
Cuprins:
- România, 18 apariții în clasamentul Shanghai Global Ranking pe domenii de studiu 2026
- România, cu mult în urma Poloniei și a Cehiei
- SUA și China domină clasamentul mondial
- România nu mai figurează în rankingul Shanghai pe universități din 2023
- Cum ajunge o universitate în clasamentul Shanghai pe domenii de studiu
România, 18 apariții în clasamentul Shanghai Global Ranking pe domenii de studiu 2026
Universitățile românești apar de 18 ori în ediția din 2026 a rankingurilor Shanghai pe domenii, publicată marți, 15 septembrie, potrivit Edupedu. Clasamentul este realizat de ShanghaiRanking Consultancy și analizează performanța universităților din întreaga lume în 57 de domenii de studiu. Clasamentul include aproximativ 2.000 de universități din 96 de țări și regiuni, iar evaluarea se bazează pe nouă indicatori grupați în cinci categorii, cu o pondere importantă acordată activității de cercetare.
Universitățile românești, prezență puternică în domeniul Matematică
Cea mai puternică prezență românească este în domeniul Matematică, unde apar șapte universități. Cea mai bine clasată este Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, aflată în intervalul 101-150. Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este în intervalul 151-200, iar Universitatea din București și Universitatea din Craiova apar în intervalul 301-400. Universitatea Politehnica București, Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea din Oradea sunt în intervalul 401-500.
România mai are câte o apariție la Științele Pământului și Știința Atmosferei. În schimb, universitățile românești lipsesc complet din clasamentele pentru Fizică, Chimie, Geografie, Ecologie și Oceanografie.
Ingineria românească, aproape absentă în rankingul Shanghai 2026
Performanța românească este și mai slabă la categoria Inginerie. România are doar două apariții din cele 25 de domenii analizate. Universitatea Politehnica București apare în clasamentul pentru Ingineria și știința materialelor, în intervalul 401-500, iar Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca este prezentă la Știință și tehnologie alimentară, în intervalul 201-300.
În rest, România nu are universități clasate în domenii precum Inginerie mecanică, Inginerie electrică și electronică, Automatizare-Control, Ingineria telecomunicațiilor, Informatică, Inginerie civilă, Inginerie chimică, Inginerie biomedicală, Inteligență artificială sau Robotică.
Lipsesc, de asemenea, universitățile românești din clasamentele pentru nanoștiințe și nanotehnologie, ingineria energiei, biotehnologie, inginerie aerospațială, inginerie marină și oceanică, ingineria transporturilor, ingineria mineritului și mineralelor, inginerie metalurgică și ingineria și știința textilelor.
Trei apariții românești la Științele vieții și două la Științe medicale
În categoria Științele vieții, România are trei apariții. Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș apare la Științe biologice umane, în intervalul 401-500. USAMV Cluj-Napoca este prezentă la Științe agricole, în intervalul 401-500, și la Științe veterinare, unde ocupă intervalul 201-300. România nu are însă nicio universitate prezentă în clasamentul pentru Științe biologice.=
În Științele medicale, universitățile românești au două apariții. Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București este clasată în intervalul 201-300 la Medicină clinică și în intervalul 401-500 la Sănătate publică. România lipsește însă din clasamentele pentru Stomatologie, Asistență medicală, Tehnologii medicale, Farmacie și științe farmaceutice.
Progres la Științele sociale
Cele mai bune vești pentru universitățile românești vin din categoria Științe sociale. Aici, cele două instituții prezente și în clasamentul de anul trecut au înregistrat o îmbunătățire a pozițiilor. Academia de Studii Economice din București este clasată la Economie în intervalul 101-150, iar Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca apare la Psihologie în intervalul 201-300.
În restul domeniilor de Științe sociale analizate de ShanghaiRanking, România nu are nicio apariție. Este vorba despre Statistică, Drept, Științe politice, Sociologie, Educație, Comunicații, Administrarea afacerilor, Finanțe, Management, Administrație publică, Managementul ospitalității și turism și Biblioteci/Științe informaționale.
Științele sociale reprezintă, de altfel, singura categorie în care universitățile românești prezente atât în 2025, cât și în 2026 și-au îmbunătățit performanța. În celelalte categorii, instituțiile care apar în ambele ediții fie au rămas pe aceleași poziții, fie au coborât.
România, cu mult în urma Poloniei și a Cehiei
Diferența față de celelalte state din regiune este semnificativă.
Cu cele 18 apariții, România are:
- de peste două ori mai puține decât Ungaria – 37;
- de peste cinci ori mai puține decât Polonia – 97;
- de peste cinci ori mai puține decât Cehia – 93;
- mai puține decât Estonia – 20;
- mai puține decât Slovenia – 24;
- mai puține decât Croația – 22;
- mai puține decât Serbia – 19.
SUA și China domină clasamentul mondial
La nivel global, universitățile din Statele Unite și China domină clasamentul Shanghai pe domenii de studiu. Instituțiile americane au cumulat 4.119 apariții, cele din China 4.077, iar universitățile din Marea Britanie au avut 1.536 de apariții.
În topul instituțiilor cu cele mai multe prezențe se află Zhejiang University și National University of Singapore, cu câte 57 de apariții – practic, în toate cele 57 de domenii analizate.
Tsinghua University, University of Oxford, Peking University, University of Toronto, Sun Yat-sen University, The University of Queensland și University of Melbourne au câte 52 de apariții.
România nu mai figurează în rankingul Shanghai pe universități din 2023
Shanghai Ranking Consultancy este organizația care realizează și Academic Ranking of World Universities (ARWU), unul dintre cele mai cunoscute clasamente internaționale ale universităților.
România nu mai figurează în ARWU din 2023. Prezențele universităților românești în clasamentele pe domenii reprezintă, prin urmare, o imagine mai fragmentată a performanței academice: câteva instituții reușesc să intre în topuri pe discipline, însă sistemul universitar românesc rămâne foarte slab reprezentat în ansamblu și în comparație cu țările din regiune.
Clasamentul este construit în principal din date bibliometrice și de cercetare, iar ShanghaiRanking identifică instituțiile eligibile pe fiecare disciplină și le compară pe baza unor indicatori standardizați.
Cum ajunge o universitate în clasamentul Shanghai pe domenii de studiu
Clasamentul poartă numele orașului Shanghai deoarece a fost creat în 2003 de Shanghai Jiao Tong University. Clasamentul global al universităților, cunoscut astăzi sub acronimul ARWU, a fost primul astfel de ranking internațional realizat în China. Ulterior, metodologia și clasamentele au fost dezvoltate de ShanghaiRanking Consultancy, organizația care publică în prezent atât clasamentul global, cât și rankingurile pe domenii de studiu.
Clasamentul evaluează universitățile în 57 de domenii academice, iar pentru fiecare domeniu sunt analizate separat performanțele a sute de instituții. Asta înseamnă că o universitate poate lipsi din clasamentul general pe un anumit domeniu, dar poate apărea într-un top pentru altă disciplină. Prin urmare, cele 18 apariții ale României presupun, de fapt, 18 prezențe ale unor universități românești în aceste clasamente disciplinare, nu 18 universități distincte.
Clasamentul măsoară în primul rând forța cercetării universitare pe domenii, nu calitatea procesului didactic, condițiile din sălile de curs sau rezultatele studenților la examene. De aceea, faptul că România are doar 18 apariții și lipsește complet din domenii precum Informatică, Inteligență artificială, Robotică, Inginerie electrică și electronică sau Științe biologice indică în primul rând o vizibilitate internațională redusă a cercetării produse de universitățile românești în aceste domenii, în metodologia acestui clasament.
Criteriile de evaluare sunt grupate în cinci categorii și nouă indicatori, iar componenta dominantă este cercetarea.
Care sunt criteriile de evaluare
1. Cadre universitare de nivel mondial
- laureați ai unor premii academice internaționale importante;
- cercetători foarte citați (Highly Cited Researchers);
- editori-șefi ai unor reviste academice internaționale;
- poziții de conducere în organizații academice internaționale.
2. Rezultatele de cercetare de nivel mondial
- articole publicate în reviste științifice de top;
- premii academice internaționale.
3. Cercetare de înaltă calitate
- articole publicate în reviste aflate în primul sfert al clasamentului, așa-numitele Q1 journals.
4. Impactul cercetării
- CNCI – Category Normalized Citation Impact, adică impactul citărilor raportat la media domeniului.
5. Colaborarea internațională
- numărul/proporția lucrărilor realizate în colaborare cu cercetători din alte țări.
Un aspect important: nu contează doar câte articole publică o universitate, ci și unde sunt publicate, cât sunt citate și cât de vizibilă este cercetarea la nivel internațional.
ShanghaiRanking folosește în principal baze de date bibliometrice internaționale, în special Web of Science, pentru a identifica publicațiile și citările asociate universităților și domeniilor de cercetare. Prin urmare, performanța unei universități într-un domeniu este strâns legată de rezultatele cercetătorilor săi în publicațiile indexate internațional. Asta explică și de ce clasamentul poate arăta foarte diferit de clasamentele bazate pe reputație, unde contează percepția profesorilor sau a angajatorilor.
