Căprioara – curiozități și lucruri mai puțin știute despre căprioare

Descoperă lucruri interesante și curiozități despre căprioară:

Cum arată căprioara

Căprioara, specie ce are denuirea științifică de Capreolus capreolus, e un mamifer rumegător ce aparține familiei Cervidae.

La căprioară dimorfismul sexual este foarte pronunțat. Masculul, Capreolus capreolus L, numit căprior, are dimensiuni mai mari decât femela și posedă coarne, cântărind între 20 și 30 kg. A nu se confunda cu cerbul, un animal înrudit, de dimensiuni mult mai mari, care are greutatea cuprinsă între 180 și 300 kg. Longevitatea este apreciată la 12-15 ani. Căprioara este vânată pentru blana sa de culoare roșie brună sau roșie-căramizie, devenită cenușie pe timp de iarnă.

Picioarele sunt lungi și subțiri și sunt terminate cu copite mici, alungite și ascuțite. Lungimea corpului poate ajunge la 130 cm cu o înălțime de 80 cm și o greutate de până la 30 kg. În condiții bune masculul poate ajunge și la 50kg.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

Căprioara poate trăi până la 15 ani, dar apogeul este la vârstă de 7-8 ani după care intră în regres. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 2 ani

Sunetul acestui animal, mai degrabă decât un suflat, caracteristic căprioarelor, sugerează lătratul răgușit și lent al unui câine. Acest sunet este folosit atât ca semn al teritorialității, cât și atunci când se simte o amenințare externă.

Ce mâncare consumă căprioara

Sunt animale exclusiv erbivore. Mănâncă aproape orice material vegetal aflat la îndemână, inclusiv ace de conifere, dacă resursele de hrană sunt sărace, dar preferă alimente moi, bogate în surse energetice şi care conţin multă apă. Toamna preferă seminţe şi fructe, cu valoare energetică mare.

Hrana ierbivoră și resursele limitate de hrană din habitatul său natural, pot transforma căprioara într-un dăunător pentru terenurile agricole sau pentru livezile cu pomi fructiferi, unde se delectează cu recoltele de semințe sau cu frunzele, fructele sau chiar scoarță copacilor.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

Din cauza capacităţii stomacale mici şi a digestiei rapide, căprioarele trebuie să mănânce des, între cinci şi unsprezece hrăniri pe zi.

Unde trăiește căprioara

Căprioara este o specie întâlnită în majoritatea continentului european şi în Asia Mică. Arealul acestei specii a fost redus şi fragmentat în ultima perioadă din cauza activităţilor umane -agricultură, exploatare forestieră, vânătoare.

Căprioara preferă zonele împădurite, cu multă vegetație, iar în România va fi văzută de la șes până în pădurile subcarpatice. Frumusețea și gingășia emanată o transformă într-o adevărată podoabă a faunei din România.

• Descoperă lucruri interesante și despre alte animale sălbatice din România

Curiozități despre căprioară

• Coarnele masculilor au de obicei două sau trei vârfuri şi pot ajunge la lungimi de 20-25 cm. Spre deosebire de alte cervide, coarnele căpriorilor reîncep să crească imediat după ce le cad.
• Căprioarele nu se hrănesc de obicei pe pajişti care au fost sau sunt folosite de animale domestice – oi, vite-, deoarece acestea “murdăresc” iarba.
• Căprioara tinde să fie un animal timid și amenințat de numeroși prădători, inclusiv lupi, urși, șacali și mistreți. De asemenea, victimă a braconajului, se refugiază în pădure pentru a scăpa de numeroasele amenințări externe și pentru a-și păstra puii la adăpost.
• Căprioarele năpârlesc primăvara şi toamna, schimbându-şi blana de vară, mai subţire şi mai rară, cu cea de iarnă, mai deasă şi mai groasă, care asigură protecţie termică mult mai eficientă.
• Perioada de împerechere are loc în lunile iulie-august, iar după o perioadă de gestație de 9 luni căprioara naște în perioada mai- iunie. De regulă fiecare căprioară fată 1-2 pui și mai rar 3. Puii încep să meargă repede după naștere și este cunoscut faptul că nu emană nici un miros pentru a nu atrage prădătorii. Puii sunt alăptați de mamă până toamna târziu.
• Cu apropierea iernii, căprioarele se adună în turme de până la 20 de exemplare și în cazuri excepționale în grupuri de până la 100 de exemplare. În trecut aceste turme mari erau des întâlnite dar din cauza restrângerii arealului și a vânatului excesiv este o raritate fie văzute turme de mari dimensiuni.

Urmărește-ne pe Google News