Pașaportul României de situează pe locul 20 în topul Spațiului Schengen. Țările europene pe care le depășim și unde ne situăm în topul mondial
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Documentul de călătorie emis de autoritățile de la București asigură o libertate solidă de mișcare pe plan internațional, însă se poziționează în a doua jumătate a clasamentului dacă este comparat strict cu actele de identitate ale celorlalte state partenere din zona europeană de liberă trecere.
Cuprins:
Conform celei mai recente analize publicate vineri, 16 octombrie 2026, de către platforma internațională de cercetare Passport Reports, pașaportul României se situează pe locul 20 între cele 29 de țări membre ale Spațiului Schengen. Pe plan global, într-un clasament mult mai amplu ce include aproape 200 de state și teritorii, documentul românesc ocupă poziția a 19-a în lume.
În cadrul ierarhiei Schengen, România se poziționează imediat în spatele Croației, aflată pe treapta a 19-a, dar reușește să devanseze Bulgaria vecină, plasată pe locul 21. Liderul detașat al acestei evaluări este Luxemburg, al cărui pașaport ocupă primul loc la nivelul întregului spațiu comunitar grație numărului extins de state partenere care permit intrarea fără formalități birocratice prealabile.
Ce măsoară noul clasament și de ce diferă poziția europeană de cea mondială
Studiul realizat de Passport Reports nu analizează drepturile interne de tranzit și de rezidență care decurg direct din statutul de membru al Spațiului Schengen, ci evaluează strict gradul de mobilitate pe care fiecare stat îl garantează cetățenilor săi în afara granițelor europene.
Aparentul paradox prin care România se află pe locul 20 în blocul european, dar pe locul 19 la nivel mondial, se explică prin metodologia statistică aplicată: în timp ce analiza Schengen compară direct exclusiv cele 29 de state membre, topul mondial ia în calcul un total de 199 de națiuni, unde țările cu punctaje similare împart aceeași treaptă din clasament.
Metodologia de lucru a platformei presupune evaluarea unui spectru complet de permisiuni de călătorie. Indicele final cumulează numărul de destinații accesibile complet fără viză, țările care solicită exclusiv o autorizație electronică de călătorie (eTA), precum și statele unde viza se eliberează direct la sosire, pe aeroport sau la punctul de trecere a frontierei.
În cazurile de egalitate perfectă între două state, departajarea se realizează acordând prioritate numărului de destinații fără nicio formă de viză, urmate de cele accesibile pe baza autorizațiilor electronice; dacă toți indicatorii sunt identici, pașapoartele împart aceeași poziție.
Cine conduce topul Schengen și ce alte națiuni depășește România
Primele zece trepte ale clasamentului Schengen sunt adjudecate preponderent de state din vestul și nordul continentului. Podiumul dominat de Luxemburg este completat de Spania (locul 2) și Elveția (locul 3), urmate în ordine de Belgia, Franța, Danemarca, Finlanda, Germania, Italia și Țările de Jos. Grupul fruntaș continuă cu Suedia, Norvegia, Malta, Grecia și Portugalia, urmate de Austria, Ungaria și Polonia.
România își consolidează poziția pe locul 20, depășind o serie de state europene cu economii dezvoltate sau cu tradiție îndelungată în Uniune. Imediat după țara noastră și după Bulgaria (locul 21), se regăsesc Cehia (locul 22), Letonia (locul 23), Slovacia (locul 24) și Slovenia (locul 25). Partea inferioară a tabelei Schengen este completată de Estonia (locul 26), Lituania (locul 27), Liechtenstein (locul 28) și Islanda, care încheie ierarhia pe locul 29.
Experții independenți atrag atenția că mobilitatea globală rămâne un domeniu dinamic, iar acordurile bilaterale dintre guverne pot schimba rapid regulile jocului.
Deși poziția României confirmă un grad ridicat de deschidere internațională, călătorii sunt îndemnați să consulte întotdeauna platformele consulare oficiale înainte de a porni la drum, pentru a verifica din timp eventualele modificări ale condițiilor de intrare sau ale valabilității minime a actelor solicitate de țările de destinație.
