O veste excelentă pentru România. De ce e important că SUA ne oferă tehnologie și credit pentru reactoarele 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Extragerea gazului din platoul continental pontic, dezvoltarea fermelor eoliene, adoptarea pe scară tot mai largă a panourilor solare în gospodăriile individuale și construcția a două noi reactoare la Cernavodă pe baza unui credit oferit de SUA asigură împreună condițiile unei dezvoltări mai rapide și perfect sustenabile ecologic a României. Un motiv să mai uităm de fatalismul nostru mioritic, scrie Teodor Baconschi, în comentariul său publicat duminică de Libertatea.
Complexul sistem al relațiilor internaționale se dezvoltă, contractă sau reconfigurează în funcție de accesul la două resurse fundamentale: banii (cu parțiala lor „acoperire” de rezervă în metale rare) și energia (ca temei indispensabil al tuturor activităților umane). Nu e vorba doar de „piețele” financiare și de prețul energiei tranzacționat pe burse, ci și de infrastructura corespunzătoare, de la extracție, rafinare și distribuție, până la reciclarea deșeurilor.
Puterea unui stat se măsoară atât prin gradul de industrializare, volumul mărfurilor exportate, acumularea de capital, proiecția puterii culturale sau nivelul arsenalului militar, cât și prin nivelul specific de autonomie energetică. Evident, agresiunea Rusiei în Ucraina – care implică șantajarea energetică a unora dintre statele europene – a pus acest ultim indicator în centrul deciziilor strategice pe care UE e nevoită să le adopte, pe termen mediu și lung.
Nimeni nu mai poate crede că viabilitatea istorică a proiectului european poate fi asigurată prin dogma decăzută a pieței globale libere. Știm acum că preexistența unor contracte comerciale în sfera energiei nu exclude războiul și că, prin urmare, nu trebuie să ne mai legăm economiile de furnizori externi caracterizați prin deficit democratic.
Dacă o putere străină și potențial ostilă intereselor occidentale obține capacitatea de a „închide robinetul” (de petrol, gaz etc) pentru a-și impune agenda geopolitică, e absolut sigur că va abuza, mai devreme sau mai târziu, de această redutabilă pârghie. Lecția dură pe care Rusia lui Putin a dat-o economiei germane trebuie însușită la nivelul UE.
Reactoare cu bani împrumut de la americani
Iată în linii mari contextul în care se cuvine să salutăm recentul proiect de a construi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă cu tehnologie americană, pe baza unui credit oferit de la Washington. Multă lume privește cu scepticism sau teamă producția de energie nucleară, pentru că era nucleară a început la Hiroshima & Nagasaki, pentru că psihoza apocalipsei nucleare a definit Războiul Rece (fără să fi fost complet depășită), dar și pentru că accidentele produse la centralele de la Cernobîl sau Fukushima au traumatizat durabil opinia publică. Omul obișnuit privește nuclearul ca pe o sursă de iminente catastrofe, neglijând calitățile verzi ale acestei resurse, la fel cum uită că transportul aerian este cel mai sigur, doar pentru că reține emoția produsă după prăbușirea unor aeronave (statistic irelevantă, în raport cu volumul global al traficului aerian).
O altă perspectivă apare dacă parcurgem raportul pe 2021 al International Energy Agency (IEA, din care România nu face parte). Această organizație interguvernamentală formată în 1974, în cadrul OCDE, la care urmează să aderăm, cuprinde acum 31 de state-membre și 11 afiliate. Ea urmărește analiza globală a tuturor problematicilor energetice, în scop predictiv și de coordonare a politicilor publice. Potrivit experților IEA, producția actuală de energie nucleară e de 413 gigawați (doar 10% din consumul global de energie electrică) și a scăzut în ultimii ani, pentru că mari producători precum Germania, Marea Britanie și SUA au închis anumite facilități.
E limpede că parcul (îmbătrânit) al acestor centrale trebuie renovat grabnic, tocmai pentru că vorbim despre cea mai curată formă de energie (după cea hidraulică).
Între 1971 și 2018, grație acestei surse, emisiile cumulate de CO2 au scăzut până spre 60% în SUA, UE, Japonia, Coreea de Sud și Canada. Dacă reducerea dependenței UE de gazul rusesc va accelera tranziția verde, dezvoltarea sectorului nuclear va face, cu siguranță, parte din ecuație.
Asemenea altor sectoare unde am ars etapele – IT sau telecomunicații – vom putea implementa la Cernavodă tehnologii americane de ultimă generație, apropiindu-ne astfel de idealul unei depline autonomii energetice.
Extragerea gazului din platoul continental pontic, dezvoltarea fermelor eoliene, adoptarea pe scară tot mai largă a panourilor solare în gospodăriile individuale și construcția celor două noi reactoare de la Cernavodă asigură împreună condițiile unei dezvoltări mai rapide și perfect sustenabile ecologic, dincolo de polemicile și incertitudinile legate de folosirea gazelor de șist.
Faptul cel mai important e că nu mai reducem parteneriatul strategic cu SUA (care a împlinit 25 de ani!) la cooperarea militară și câteva industrii sau servicii de vârf, adăugându-i dimensiunea esențială a securității energetice. Oricât ne-am complace masochist în fatalismul nostru mioritic, putem deja întrezări un viitor macroeconomic mult mai coerent, deci mai bun.
KarlMariavonWeber 13.11.2022, 18:22
4 mld pentru 2 reactoare este o suma nerealista. la Olkiluoto 3, Areva a avut buget de 3 mld, l-a depasit cu 5 mld, si termenul de executie cu 8 ani. si la Flamanville 3 depasirea a fost similara. drept urmare a intrat in faliment si a fost cumparata de operatorul de stat EDF, adica paguba a fost suportata in facturile de electricitate de cetatenii francezi. trebuie mentionat ca Areva (acum Framatom, dupa restructurare) era cel mai mare si experimentat antreprenor de proiecte nucleare civile din lume... nu sunt impotriva energiei nucleare, ci din contra. doar ca trebuie sa invatam din experienta finlandezilor niste lectii. cu atat mai mult cu cat, spre deosebire de ei, competenta noastra tehnica si de project management pentru asemenea proiect este zero. la noi o sa trebuiasca "importata" toata forta de munca pentru asa ceva, crescand costurile semnificativ. experienta laserului de la magurele ne arata ca nu exista competenta de management pe hi-tech. iar experienta pe POIM ne arata acelasi lucru, nu putem gestiona proiecte de infrastructura si tehnologie mamut. este, fara indoiala, o veste buna faptul ca exista vointa politica in directia asta. dar sa nu ne imbatam cu apa rece. proiectul acesta, precum si cel al reactoarelor modulare de la Doicesti vor dura minim 30 de ani. politicienii tb. sa invete sa seteze asteptari realiste pt. romania atat in privinta bugetului cat si termenelor de executie, nu sa vanda gogosi. apoi o sa se intrebe cum au devenit romanii anti euro
rololiv 14.11.2022, 10:42
1. Banii inca mai au "acoperire", si inca in "metale rare"; acestea fiind, evident, mai multe, rezulta ca ne aflam fara sa stim in era polimetalismului. 2. Pe burse nu se tranzactioneaza, cum credeau ignorantii, energia, ci pretul ei. 3. Puterea unui stat este data, intre altele, de "gradul de industrializare", capitol la care SUA (cu circa 18% industrie in PIB) este surclasata de tara cu numarul de locuitori cel mai apropiat de al sau (Indonezia, cu 27%). 4. Devreme ce tarile fara "deficit democratic" vadit sunt in impresionantul numar 5 din primii 40 de producatori mondiali de petrol, stai si te intrebi cum de nu isi leaga toate democratiile aprovizionarea doar de acestea. Grava miopie! Am aflat o gramada de lucruri noi din acest magistral eseu.
Jumbo 14.11.2022, 13:21
Ceausescu a construit tot la Cernavoda. In 2-3 ani toate, da TOATE cele 6 reactoare ar fi produs energie. SI NU NE AM FI INDATORAT MILIARDE, CA VOI, INUTILII. ENERGIE PT TARA ASTA, CARE CINSUMA. FIINDCA AVEA INDUSTRIE. MARȘ, NU REUSITI NICI SA VARUITI CE A CONSTRUIT CEAUȘESCU, MOLIILOR
rololiv 14.11.2022, 19:03
Da. Pacat ca a fost executat si nu condamnat la locul de munca, pentru a termina reactoarele (precum Poseidon si Apollo au fost pedepsiti sa construiasca zidurile Troiei). Altminteri, e bine stiut ca pentru tehnologia CANDU nu s-a platit nici un cent, canadienii cerand in schimb doar brevetul pentru polimerizarea stereospecifica a izoprenului.