Reducerea numărului de parlamentari: formula ideală, calculele politice și respectarea ultimului recensământ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Tema reducerii numărului de parlamentari la 300 a revenit în atenția Legislativului, fiind făcut un prim pas: un grup de lucru având scopul să găsească o formulă acceptabilă de reducere a deputaților și senatorilor, în condițiile în care fiecare formațiune politică are o viziune proprie. Libertatea vă prezintă variantele luate în calcul, cum ar arăta un nou Parlament, ținând cont de ultimul recensământ, dar și cum ar fi unul care ține cont de teoria politică.
Cuprins:
Tema reducerii numărului de parlamentari a fost periodic vânturată la nivel parlamentar de AUR și USR în special, mai ales în perioade electorale. Însă, de această dată, proiectele ținute la sertar au ieșit la suprafață în condițiile negocierilor pentru noul guvern și a folosirii unor instrumente parlamentare de schimbare a poziționărilor. De exemplu, pentru o atragere a AUR în sprijinirea unei majorități, proiectul a ajuns din nou în atenția publică, susțin surse parlamentare din mai multe partide.
Fiind o temă sensibilă, deși România are un referendum consultativ de reducere a numărului de parlamentari din 2009, conducerea Camerei Deputaților a decis, la solicitarea Comisiei juridice, să formeze un grup de lucru din care să facă parte reprezentanții tuturor partidelor parlamentare pentru a găsi o formulă pentru reducerea numărului de deputați și senatori, însă nu neapărat la 300. În acest grup de lucru, fiecare partid își va spune părerea.
Din informațiile Libertatea, de exemplu, UDMR e de acord cu diminuarea cu 10% a parlamentarilor, ceea ce ar duce la un Parlament de aproximativ 400 de aleși. În prezent sunt 464 de parlamentari. Ultima poziționare internă a PSD (în cadru informal), deși subiectul va fi în următoarele zile iar rediscutat, era sprijin pentru un Parlament de 300 de aleși, dar cu schimbarea votului, adică să fie vot uninominal, nu pe liste închise cu reprezentare proporțională. PNL, la rândul său, încă de la preluarea șefiei de către Ilie Bolojan, a anunțat că sprijină reducerea numărului de parlamentari.
AUR, partid care are una dintre inițiative, a propus doar creșterea normei de reprezentare, adică 90.000 de locuitori la Camera Deputaților, iar 210.000 la senatori, fără a se obosi să „redeseneze” împărțirea pe județe a mandatelor. În prezent, norma de reprezentare este de 73.000 de locuitori pentru Camera Deputaților și 168.000 pentru Senat.
Datele privind noul recensământ
Pe de altă parte, dacă aleșii nu ar umbla deloc la norma de reprezentare, ci s-ar lăsa ghidați de datele ultimului recensământ, ar dispărea natural 66 de mandate. Libertatea a mai scris pe larg despre această aplicare. Practic, ar fi, cu tot cu minorități, 400 de parlamentari. Explicația este simplă: noua legislatură trebuia să aibă 466 de aleși, însă două mandate nu au fost atribuite la Senat, pentru că reveneau POT, dar partidul condus de Anamaria Gavrilă nu avea listă de Senat în județele unde primiseră la redistribuirea națională.
Așadar, un Parlament cu număr rotund de aleși ar avea loc fie și doar cu respectarea ultimelor date din recensământ. Pe de altă parte, dacă numărul aleșilor ar ține cont de unele teorii politice, am avea un Parlament și mai suplu.
Parlamentul, conform teoriei politice
Politologul Rein Taagepera, cunoscut specialist în branșa sa, propunea într-un studiu dedicat mărimii legislativelor ca acestora să li se aplice „legea rădăcinii cubice”. Așadar, numărul parlamentarilor să fie egal cu rădăcina cubică a numărului locuitorilor din acea țară.
Conform datelor de la ultimul recensământ, în țară sunt 19.053.815 locuitori. Aplicarea legii rădăcinii cubice ar însemna un Parlament de 267 de membri. Practic, ar fi și mai suplu decât varianta de 300, propusă la referendumul din 2009.
Reprezentarea minorităților
O problemă a unuia dintre proiecte, adică al USR, este legată de reprezentarea minorităților. Mai precis, noua formă spune așa: „Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat”. Prin această formulă este augmentat necesarul de voturi de 20 de ori, în condițiile în care pe actuala lege o minoritate are nevoie de 5% din media voturilor unui deputat ales la nivel național.
În toamna anului 2025, Libertatea arăta că dacă s-ar aplica formula USR în Parlament nu ar mai ajunge nicio altă minoritate în afară de cea maghiară, în condițiile în care până și minoritatea romă a strâns la ultimele alegeri doar 13.881 de voturi, iar media era de 25.396 de voturi.
La acea vreme, discuția a fost trasă pe linie moartă pentru că a dus la disensiuni între minorități și partidele mai mari.
iugavirgil 15.09.2026, 08:10
o problema grea pentru parlament care presupune multe solutii pentru rezolvarea ei .
GAl_73 15.09.2026, 10:31
De ce nu s-ar putea reforma acest ”grup al Minorităților Naționale”, o formă parazitară GRAVĂ a Bugetului de Stat, reflectată corespunzător în presă, ca ”apendice” stil ”sugativă”/”lipitoare”, prin respectarea numărului de mandate, adică 19, dar exercitate PE RÂND, 6 timp de 18 luni, 6 timp de 18 luni și 7 timp de 18 luni?! Ar fi o interpretare LA LIMITA Constituției, dar 19 mandate de parlamentari ai minorităților la 300 de parlamentari sau chiar 400, este enorm de mult și, sincer, dincolo de rolul lor strict de a mulge Bugetul de Stat și a mai băga niște legi ”pe nașpa” ca să intre copiii fără examen sau să ne pună pumnul în gură, nu există inițiative răsunătoare în folosul României.
zorrozabal 15.09.2026, 15:00
Fumigena?Diversiune-ca sa distraga atenția de la problerme mult mai presante?Cum de altfel a fost și când-la timpul lui- a lansat-o Basescu?