Întreținerea Stadionului Steaua apasă greu pe bugetul Clubului Sportiv al Armatei, iar cifrele oficiale arată un dezechilibru financiar major între costurile de exploatare și încasările efective. În perioada 2021-2026, arena din bulevardul Ghencea a acumulat cheltuieli totale de aproximativ 10,5 milioane de euro, în timp ce veniturile generate din exploatarea complexului sportiv au însumat doar 2,8 milioane de euro, generând un deficit de peste 7,7 milioane de euro.
Cuprins:
În acest context, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a detaliat, într-un răspuns oficial transmis către site-u de știri sportive golazo.ro, atât volumul plăților curente la utilități, cât și strategia energetică prin care încearcă să stabilizeze bugetul bazei sportive.
Datele comunicate de minister arată că media lunară a cheltuielilor stricte de funcționare pentru complexul din sectorul 6 ajunge la 381.300,49 de lei, adică aproximativ 71.500 de euro. Suma acoperă exclusiv consumul de energie electrică, gazele naturale și serviciile de alimentare cu apă și canalizare.
Extrapolat pe parcursul unui an întreg, costul utilităților se ridică la aproximativ 4,58 de milioane de lei (circa 858.000 de euro), dacă nivelul actual de consum rămâne constant.
La aceste sume de bază se adaugă cheltuielile punctuale generate de evenimentele sportive.
Pentru organizarea unei singure partide de fotbal pe arena din Ghencea, utilizarea instalației de nocturnă, a sistemelor de climatizare și a echipamentelor din infrastructura tehnică generează o notă de plată de circa 6.000 de euro, valoare care fluctuează în funcție de anotimp, durata utilizării și condițiile meteo.
Pentru a opri scurgerea de fonduri publice către rețelele convenționale de energie, CSA Steaua pregătește un proiect pentru producerea și stocarea energiei verzi.
Soluția vizată este accesarea unor fonduri nerambursabile prin intermediul Fondului pentru Modernizare, instrument financiar alimentat din veniturile generate de licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Cadrul legal a fost stabilit prin Ordinul ministrului energiei nr. 1.065/2026, act normativ care prevede posibilitatea acordării unor finanțări nerambursabile de până la 10 milioane de euro per beneficiar, în limita cheltuielilor eligibile.
În prezent, stadionul din Ghencea nu deține nicio instalație de captare a energiei solare, ceea ce îl face dependent în totalitate de sistemul energetic național la prețurile pieței libere.
Conform precizărilor transmise de minister, proiectul gândit pentru arena militară nu vizează doar montarea de panouri fotovoltaice pe acoperișul tribunelor, ci și achiziția unor unități avansate de stocare în baterii.
Această capacitate de stocare este considerată esențială pentru a asigura energia necesară nocturnei pe durata meciurilor disputate seara, atunci când panourile solare nu produc electricitate.
Trecerea pe surse regenerabile ar putea produce efecte directe și asupra pieței de închiriere a arenei.
Stadionul din Ghencea a fost solicitat de-a lungul timpului atât de echipa națională a României, cât și de cluburi din prima ligă, în special FCSB, însă tarifele ridicate de utilizare au reprezentat adesea un subiect aprins de dispută între conducerea armatei și chiriași.
Reprezentanții MApN au subliniat că, odată ce proiectul va deveni operațional și vor fi cuantificate economiile din facturi, conducerea CSA Steaua va reevalua grila de prețuri aplicată celor care organizează evenimente în Ghencea.
Scăderea cheltuielilor curente ar permite diminuarea tarifelor de închiriere fără a afecta sustenabilitatea financiară a bazei sportive, facilitând accesul echipelor interesate și atrăgând venituri suplimentare pentru amortizarea costurilor de exploatare.