Naomi Osaka nu este singura sportivă de elită care se luptă cu sănătatea mintală - iată cum ar trebui sportul să avanseze
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Naomi Osaka, jucătoarea de tenis numărul doi mondial, este doar ultima dintr-o lungă linie de sportivi de elită care s-au deschis şi au vorbit despre problemele lor de sănătate mintală. După ce a renunțat la French Open, Osaka a susținut într-o declarație că decizia ei de a nu participa la conferințe de presă în timpul turneului a fost de a se proteja de impactul dăunător pe care îl avea confruntarea cu controlul mediatic asupra sănătății sale mintale. Andrea Scot-Bell şi Isobelle Kennedy, cercetătoare la Universitatea Northumbria din Newcastle, scriu despre sănătatea mintală a sportivilor de elită, într-o analiză publicată în The Conversation.
Cuprins:
În mod deloc surprinzător, decizia lui Osaka a dus la dezbateri publice semnificative, sportiva primind critici și sprijin în egală măsură.
Mulți au văzut decizia ei ca un memento al tratamentului nedrept cu care se confruntă sportivii de elită - în special în ceea ce privește sănătatea mintală și schimbările necesare pentru a proteja mai mulți sportivi care merg mai departe.
Sub presiune
În multe sporturi de elită, sportivii sunt obligați să vorbească cu mass-media în urma unui joc sau meci, altfel pot fi amendați. În cazul lui Osaka, decizia ei de a nu vorbi cu mass-media după ce a câștigat la Roland Garros a dus la o amendă de 15.000 de dolari SUA (aproximativ 10.500 de lire sterline). Asta a provocat în cele din urmă decizia de a părăsi turneul.
Decizia lui Osaka i-a determinat pe unii să sublinieze că sportivii „știu la ce se înscriu” și că, dacă „nu poate face față presiunii, să nu joace jocul”.
Dar mulți nu se gândesc cât de dificil este să te confrunți cu presa după un meci. Imaginați-vă că vă simțiți lipsiți de speranță, emoțional și fizic epuizaţi, dar trebuie să vă abțineți , pentru a răspunde la întrebări despre detaliile performanței dumneavoastră., știind că veţi fi urmărit de milioane.
Etica sportului şi sacrificiul
A vorbi cu presa este doar una dintre numeroasele presiuni cu care se confruntă sportivii de elită în munca lor. Odată ce un sportiv ajunge în top, apar noi cerințe, cum ar fi urmărirea selecției echipei, asigurarea și menținerea finanțării, susținerea performanței și dezvoltarea rețelelor de sprijin adecvate pentru a rămâne în top.
Având în vedere că multe organizații sportive de elită sunt conduse de profit, presiunea de a reuși este enormă - ceea ce înseamnă că dezvoltarea sănătăţii şi bunăstării mintale nu este prioritară pentru sportivi. Aceasta este cunoscută sub numele de „etica sportului”, o percepție consolidată cultural că sportivii ar trebui să se sacrifice pentru sportul lor, să caute distincție, să își asume riscuri și să provoace limite.
Experiența lui Osaka evidențiază, de asemenea, narațiunea de performanță a sportului de elită - ideea că singura misiune a unui atlet este să câștige.
Dacă îşi asumă această narațiune, sportivii riscă să dezvolte identități bazate exclusiv pe succesul atletic. Iar atunci când se întâmplă lucruri care nu se potrivesc acestei narațiuni (cum ar fi o accidentare sau retragerea), sportivii se pot simți pierduți sau lipsiți de valoare.
Sportul de elită aplaudă, de asemenea, forța fizică și mentală. Se așteaptă ca sportivii să poată face față presiunilor sportului de elită și să continue mai departe, indiferent de modul în care se simt. Decizia lui Osaka de a se retrage din turneu din motive de sănătate mintală nu este conformă cu ceea ce mulți cred că este un sportiv ideal.
Cum faci faţă presiunii
Abilitățile unui sportiv sunt încă adesea măsurate în funcție de cât de dur sunt din punct de vedere mental când sunt confruntați cu adversități, alături de rezistența lor. Publicul se bucură, de asemenea, de poveștile sportivilor pe muchie de cuţit, când își dezvăluie emoțiile atât de euforie, cât și de disperare. Face parte din divertismentul sportiv cerut de consumatori, un mod de a demonstra dragostea atotconsumatoare pe care o are un sportiv pentru sportul său.
Mulți oameni presupun că sportivi de succes precum Osaka trebuie să posede o capacitate super umană de a face față nu numai presiunii sporturilor de elită, ci și atenției presei în general. Dar acest accent pus pe duritatea și performanța mentală este adesea în contradicție cu sănătatea mintală și starea de bine a unui sportiv.
Deși ar trebui să se schimbe multe lucruri pentru ca industria să fie în întregime benefică pentru sănătatea mintală a unui sportiv, există încă lucruri care pot fi făcute pentru a sprijini mai bine sănătatea mintală a sportivilor, inclusiv:
Schimbarea regulamentelor conferinței de presă
Știm că controlul media poate afecta negativ sănătatea mintală a sportivilor. De exemplu, anul trecut, fostul cricketer Freddie Flintoff a vorbit despre modul în care rușinea provocată de felul în care portretizarea media a kilogramelor în plus l-a determinat să dezvolte o tulburare de alimentație.
Este într-adevăr esențial ca jucătorii să se angajeze în intense interviuri de presă în termen de 30 de minute de la un meci? Dacă sportivii ar avea mai mult timp pentru a reflecta la performanţele lor și ar şti ce tipuri de întrebări ar putea dori jurnaliștii, asta le-ar permite un control mai mare asupra acestui element al carierei lor.
Sportivilor ar trebui să li se ofere, de asemenea, sprijin în cele mai vulnerabile perioade din carieră, cum ar fi sprijinul unui psiholog clinician specializat.
Ascultați sportivii”
Viața vine cu stres și presiune, dar acest lucru se intensifică atunci când aceste presiuni sunt redate în vederea deplină a lumii. Să acceptăm că sportivii au propriile bătălii, să-i ascultăm şi să încercăm să-i ajutăm într-un mod care să se potrivească experiențelor și personalității lor unice. Aceasta ar trebui să fie o preocupare esențială pentru toți cei implicați într-o organizație sportivă.
Prioritizează persoana în fața sportivului!
Oamenii au puncte tari și puncte slabe, emoții și bagaje. Ca atare, este important să nu vedem sportivii ca pe nişte simple mărfuri sau chiar supereroi. Acest lucru este obligat să perpetueze așteptările nerealiste, ducând la probleme de sănătate mintală.
De asemenea, este important să recunoaștem că Osaka are doar 23 de ani, deci este posibil să nu fi dezvoltat încă o metodă pentru a face față presiunilor mass-media, cum pot avea jucătorii mai experimentaţi. În timp ce pregătirea riguroasă pe planul mass-media şi PR îi poate permite să dezvolte mecanisme mai bune, este totuși important să recunoaștem că Osaka - și toți sportivii de elită - au nevoie de o oportunitate de a se descurca și de a face față emoțiilor lor.
De prea multe ori am văzut sportivi care nu țin cont de sănătatea lor mintală în numele susținerii personajului pe care ni se spune că fanii sportului vor să-l vadă. Și, în unele cazuri, presiunea acestui fapt s-a încheiat cu o tragedie.
Să sperăm că discuțiile pe care le-a inspirat Osaka vor duce la o mai mare conștientizare a importanței sănătății mintale în sportul de elită.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
