Liderii celor trei națiuni ale Regatului Unit se reunesc într-un summit fără precedent la Cardiff, pentru a semna un acord istoric prin care cer dreptul de a organiza referendumuri de independență. Pentru prima dată, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord sunt conduse simultan de lideri proindependență, intensificând presiunea asupra premierului Andy Burnham, potrivit The Telegraph.
Cuprins:
Reuniunea de la St David’s Hotel îi aduce laolaltă pe premierul scoțian John Swinney (SNP), premierul galez Rhun ap Iowerth (Plaid Cymru) și prim-ministrul nord-irlandez Michelle O’Neill (Sinn Féin), alături de Mary Lou McDonald (Teachta Dála al Irlandei). Liderii vor semna o declarație comună privind dreptul la autodeterminare și pregătirea pentru un viitor post-UK.
John Swinney a declarat că avântul schimbării constituționale este incontestabil și că status quo-ul actual nu mai este sustenabil. Parlamentarii scoțieni au votat pe 26 mai 2026, pentru o moțiune în care solicită Guvernului britanic să permită organizarea unui al doilea referendum privind independența, o idee respinsă imediat de Downing Street 10, relatează AFP.
„Cu acest mandat din partea parlamentului, voi angaja acum un dialog cu guvernul britanic” , a declarat atunci Swinney, adăugând că mandatul dat de Parlament este clar.
Ascensiunea Plaid Cymru în Țara Galilor și menținerea dominanței SNP în Scoția marchează o reconfigurare politică majoră.
Memorandumul de înțelegere vizează cooperarea pe patru piloni: economie, energie, Europa și autodeterminare. Cele trei națiuni își propun reintrarea în Uniunea Europeană - Scoția și Țara Galilor ca noi membri, iar Irlanda de Nord prin reunificarea cu Republica Irlanda.
Plaid Cymru solicită totodată transferul veniturilor din resurse marine și reformarea formulei de finanțare. Inițiativa pune o presiune uriașă pe premierul Andy Burnham, după ce comentariile sale din Parlament referitoare la un eventual referendum au creat neînțelegeri politice la Londra.
Tensiunile sunt amplificate de intervenția diplomatică a președintelui american Donald Trump. Aflat în Irlanda pentru un turneu de golf, Trump s-a pronunțat deschis pentru unificarea Irlandei la Dublin, alături de premierul Micheal Martin.
Liderul de la Casa Albă a numit scenariul unirii drept „fantastic” și a afirmat că acesta „se va întâmpla până la urmă”. Afirmațiile au rupt neutralitatea tradițională a SUA, stârnind reacții critice din partea protestatarilor din Dublin și rumoare în cancelaria britanică.
În ciuda optimismului afișat de Trump, Guvernul britanic rămâne ferm pe poziții. Downing Street a subliniat că reunificarea nu este de actualitate, amintind de Acordul din Vinerea Mare, care condiționează orice referendum de o majoritate clară.
Curtea Supremă a Marii Britanii a blocat și în 2022 organizarea unui nou referendum pentru independență în Scoția hotărând că guvernul de la Edinburgh nu poate organiza unilateral un al doilea referendum de separare de Regatul Unit.
În plus, un sondaj al Universității din Liverpool arată că doar 35% dintre cetățenii din Irlanda de Nord susțin unirea. Implicarea lui Trump în chestiunile britanice nu se oprește aici, președintele american făcând aluzii recente și la disputa privind Insulele Malvine.
rololiv 13.09.2026, 21:32
Scotia si Ulster-ul sunt coerente. Dar nu e de priceput ce cauta Wales-ul acolo: la fel ca si Anglia, a votat pentru Brexit la referendum. Pe de alta parte, in vreme ce secesiunea Scotiei ar fi o lovitura pentru Regatul Unit, despartirea de galezi ar fi o binecuvantare :)
TraianX 14.09.2026, 05:52
Cand e vorba de destramarea altor state se in voca democratia si drepturile omului, cand e vorba de imperiul britanic creat pe furt si genocid care trebuie sa recunoasca vechile state se aplica bagarea pumnului in gura si represiunea.