„Simona Halep suferă de sindromul impostorului”. Concluzia unei foste mari jucătoare de tenis

„Suferă de sindromul impostorului, chiar dacă a câștigat un turneu de Grand Slam și a fost numărul 1 WTA”, a spus fosta mare campioană, în timpul comentariului de la televiziunea BT Sport, după ce Simona Halep a pierdut semifinala de la Miami, în fața Karolinei Pliskova, 7-5, 6-1.

Simona Halep a condus-o pe Karolina Pliskova cu 5-3, în primul set, dar a avut o cădere inexplicabilă, care a dus la pierderea a 9 game-uri consecutive, iar românca de 27 de ani a ratat șansa de a reveni numărul unu mondial.

Ce este sindromul impostorului

„Sindromul impostorului te face să te simți vinovat(ă) și vulnerabil(ă) din cauză că, gândești tu, ocupi o poziție și te bucuri de privilegii care, poate, nu ți s-ar cuveni de drept. Dimpotrivă, efectul Dunning-Kruger te face să te consideri o victimă din cauză că, gândești tu, sigur ai fi îndreptățit(ă) să ocupi poziții și să primești recompense superioare.

Sindromul impostorului nu e considerat o trăsătură de personalitate (relativ stabilă), nici o boală psihică (ce ar necesita o terapie). E plasat de psihologi în categoria distorsiunilor cognitive, posibil de corectat prin procese de dezvoltare personală și profesională (educație, coaching etc.).

Nu e doar o obișnuință individuală de a te raporta la competențele și performanțele tale, e un fenomen cu rădăcini și consecințe sociale profunde. Are legătură cu educația primită în familie și în școală.

Recomandări

Elena Udrea, operată de urgență la Spitalul Județean Ploiești. Fostul ministru este la ATI și ar putea fi externat chiar azi

Are legătură cu mobilitatea socială: procesul prin care persoane care s-au născut în familii ne-favorizate și defavorizate ajung, prin educație, pe poziții socio-profesionale superioare – unde, din cauza originii lor sociale, se simt fake-uri.

Are legătură cu exacerbarea competiției profesionale, cu feedback-urile negative și cu faptul că, aflați în competiție cu tine, oamenii evită să-ți recunoască performanțele, le minimizează ori chiar le neagă.

Are legătură cu relativizarea adevărurilor absolute și a criteriilor de performanță, cu multiplicarea perspectivelor și alternativelor în științe și în practicile profesionale”, se arată pe elisabetastanciulescu.ro.

Citește și: PSEUDOMEDICINĂ! Clinica lui Becali face terapie cu vâsc pentru bolnavii de cancer. Febră indusă în tot corpul, ca să ”fiarbă” cancerul!