Ajutor de criză de la Banca Mondială pentru 40 de țări afectate de scumpirea energiei. Ce se întâmplă cu România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Banca Mondială poartă discuții avansate cu un grup de 30 până la 40 de țări în vederea acordării unei asistențe financiare de urgență, concepută pentru a sprijini economiile vulnerabile să facă față scumpirii carburanților și șocurilor economice provocate de extinderea războiului din Orientul Mijlociu. Anunțul a fost făcut de președintele instituției, Ajay Banga, într-un interviu acordat Reuters înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale.
Cuprins:
Deși economia globală a dat dovadă de o reziliență neașteptată până în prezent — susținută în special de investițiile masive din sectorul inteligenței artificiale și de reechilibrarea pieței petrolului —, presiunile asupra piețelor emergente și statelor în curs de dezvoltare se intensifică rapid.
Presiuni tot mai mari pe economiile în curs de dezvoltare
Șeful Băncii Mondiale a atras atenția că numeroase țări se confruntă cu un val suprapus de dificultăți economice.
Scumpirea accelerată a motorinei și a îngrășămintelor chimice, menținerea ratelor dobânzilor la niveluri ridicate și efectele provocate de fenomenul climatic El Niño afectează grav bugetele statelor deja slăbite de eforturile financiare din timpul pandemiei și de valul inflaționist generat de războiul din Ucraina.
Conform estimărilor Băncii Mondiale, țările în curs de dezvoltare trebuie să restituie creditorilor externi suma uriașă de aproximativ 400 de miliarde de dolari în cursul anului 2026, o treime din această valoare reprezentând exclusiv dobânzi.
În acest context, presiunea pe stocurile de lichidități devine din ce în ce mai greu de gestionat fără sprijin internațional.
Până la 100 de miliarde de dolari mobilizați de urgență
Pentru a preveni o criză de lichiditate la nivel global, Banca Mondială este pregătită să majoreze semnificativ sumele puse la dispoziție. Dacă inițial a fost creat un fond de rezervă de 25 de miliarde de dolari, instituția estimează că cererea de finanțare va crește exponențial în perioada următoare.
Ajay Banga a explicat că suma mobilizată rapid poate ajunge la 50–60 de miliarde de dolari, prin adăugarea a 35 de miliarde de dolari obținute din redirecționarea resurselor alocate unor proiecte deja aprobate.
În cazul în care condițiile economice globale se vor deteriora drastic, Banca Mondială este pregătită să deblocheze până la 100 de miliarde de dolari, o sumă record ce depășește cele 70 de miliarde de dolari alocate în perioada de vârf a pandemiei de COVID-19.
România, în top 10 beneficiari ai capitalului privat mobilizat de Banca Mondială
În paralel cu finanțările de urgență, instituția financiară internațională a înregistrat performanțe remarcabile în atragerea de capital privat către piețele emergente.
În ultimul exercițiu financiar încheiat în iunie, Banca Mondială a mobilizat un volum record de 112 miliarde de dolari din surse private, sumă de peste trei ori mai mare decât cea atinsă în 2022. La această valoare se adaugă alte 123 de miliarde de dolari investite din resursele proprii ale grupului.
Repartizarea regională a capitalului privat arată o concentrare masivă în America Latină și Caraibe (36,3 miliarde de dolari), urmată de Africa (22 de miliarde de dolari) și regiunea Europa și Asia Centrală (21,3 miliarde de dolari).
România figurează într-un grup select al primelor zece țări beneficiare ale capitalului privat atras prin intermediul Băncii Mondiale, alături de mari economii emergente precum Brazilia, India, Turcia, Argentina, Mexic, Nigeria, Africa de Sud, Bangladesh și Chile.
Cu toate acestea, Ajay Banga a recunoscut că țările foarte mici sau cu venituri reduse au reușit să atragă doar o fracțiune modestă din aceste fonduri (circa 3 miliarde de dolari), motiv pentru care instituția va lansa noi pachete de sprijin dedicate IMM-urilor.
Soluții pentru refinanțarea datoriilor scumpe
Pentru a diminua povara financiară care apasă pe umerii statelor indatorate, Banca Mondială colaborează strâns cu FMI pentru implementarea unor mecanisme inovatoare de conversie a datoriilor.
Prin aceste instrumente, țările pot înlocui împrumuturile vechi, contractate la dobânzi prohibitive, cu finanțări noi, mult mai ieftine, care beneficiază de garanțiile oferite de Banca Mondială.
Sumele economisite din reducerea costurilor cu dobânzile sunt redirecționate direct către proiecte prioritare de infrastructură, protecție socială, educație, sănătate și rețele de alimentare cu apă.
Astfel de programe au fost deja puse în aplicare în țări precum Angola, Coasta de Fildeș și Argentina, iar alte 15 proiecte similare se află în prezent în fază de pregătire.
