ANALIZĂ | FMI cere ”reevaluarea” salariilor și pensiilor crescute în ultimii ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat din nou asupra creșterii deficitului bugetar al României, instituția internațională menționând explicit că Guvernul trebuie să reevalueze creșterea salariilor și pensiilor deoarece ar putea pune în pericol finanțele naționale.
Cuprins:
Avertismentul vine în contextul în care o echipă a FMI s-a aflat în România în perioada 6-12 noiembrie pentru a discuta evoluțiile recente în plan economic. An de an FMI face câte o evaluare a fiecărei țări din lume și trimite un raport cu recomandări, chiar dacă respectivul stat nu ia bani de la instituția internațională.
FMI a subliniat existența unei activități economice puternice și a unui șomaj aflat la minime istorice, însă a avertizat asupra politicilor publice la nivel fiscal.
"Gaura" de la buget, tot mai mare
Reamintim, țara noastră a încheiat primele nouă luni ale anului cu o ”gaură” la bugetul general consolidat în valoare de 16,8 miliarde de lei, echivalentul a 1,77% din Produsul Intern Brut (PIB), de aproape trei ori mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut.
Spre comparație, în același interval din 2017 deficitul era de de 6,7 miliarde de lei, adică 0,49% din PIB.
Scădeți deficitul!
Aceste informații nu au scăpat delegației FMI, care le-a subliniat în tușe groase.
"În pofida mai multor ani de creştere economica puternică, deficitul bugetar a avut evoluţie ascendentă, nu una descendentă, aşa cum ar trebui să se întâmple în perioadele bune, iar atingerea ţintei pentru anul 2018 încă prezintă riscuri în absenţa unor măsuri suplimentare. În acelaşi timp, structura cheltuielilor publice se îndreapta, din ce în ce mai mult, către elemente rigide în detrimentul investiţiilor publice", a declarat Jaewoo Lee, șeful misiunii FMI pentru România.
"Reevaluarea" pensiilor și salariilor
Oficialul a arătat că ar trebui ”reevaluate” creșterile de salarii din domeniul bugetar și majorarea pensiilor.
"Esenţială este, de asemenea, modernizarea administraţiei fiscale. Totodată, majorarea salariilor din sectorul public şi modificările programate a fi aduse pensiilor ar trebui re-evaluate prin prisma implicaţiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen lung", a punctat Jaewoo Lee (foto), citat de Mediafax.
Comisia Europeană arată tot spre deficit
De altfel, FMI nu este singura instituție care arată cu degetul cu privire la situația economică și sustenabilitatea cheltuielilor.
Comisia Europeană a revizuit recent prognoza de creștere economică a României. Noua prognoză estimează o creștere de 3,6%, față de procentul 4,1% estimat anterior. Mai mult, acesta mai fusese o dată scăzut în vară, de la 4,5% la 4,1%.
Ca atare, Comisia Europeană estimează că România va depăși deficitul bugetar de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), stipulat de tratatele europene.
Bruxelles-ul estimează un deficit de 3,3% din PIB, ceea ce înseamnă că România trebuie să se împrumute mai mult pentru a acoperi cheltuielile.
Grădinițe fără bani de salarii
Guvernul are probleme cu banii chiar în aceste momente. Libertateaa scris săptămâna trecută că mai multe instituții, autorități și grădinițe de stat au rămas fără bani de salarii și au trimis personalul o săptămână acasă în concedii fără plată sau forțează angajații să semneze că lucrează fără plată.
Concomitent, Digi24 a scris că Darius Vâlcov, consilier pe probleme economice al premierului Viorica Dăncilă, ar fi transmis miniștrilor să taie posturile delegate din ministere pentru a face economii.
Această informație vine după ce recent Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a trimis la Comisia Europeană un document în care se stipula înghețarea salariilor bugetarilor în 2019.
Infrastructura, un dezastru
FMI aduce în dezbatere și infrastructura și spune că Guvernul ar trebui să concentreze pe reducerea decalajelor între provinciile istorice ale României, inclusiv prin accesarea de fonduri europene.
"Consolidarea instituţiilor ce se ocupă de investiţiile publice continuă să reprezinte o prioritate pentru reducerea decalajului major de infrastructură pe care îl înregistrează România, inclusiv prin facilitarea unei mai mari absorbţii a fondurilor europene", a mai spus Lee.
Fondul Suveran, altă îngrijorare
Situația companiilor de stat și a Fondului Suveran constituie o altă îngrijorare a FMI. Companiile de stat au fost puse recent să achite dividende masive către stat pentru a compensa deficitul bugetar.
În privința Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), oficialul FMI a cerut ca acesta să respecta standardele internaționale de bune practici. Adică să fie transparent și să facă investiții în funcție de rentabilitate, nu să fie opac și cu investiții discutabile.
Fondul Suveran urmează să fie înființat în această săptămână prin Hotărâre de Guvern, după ce legea de înființare a acestuia a fost găsită neconstituțională de către Curtea Constituțională a României (CCR).
Fondul suvern conține acțiunile statului la cele mai valoroase companii ale sale: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Societatea Apelor Minerale, Salrom, Oil Terminal, Conpet, Loteria Română, Antibiotice Iași, Aeroporturi București, Portul Constanța, dar și participațiile minoritare ale statului la companii deja privatizare, precum Petrom, Romtelecom, E.ON sau Engie.
Alături de acestea, au mai fost incluse în lege și companii cu probleme: Complexul Energetic Oltenia, CFR Infrastructură, Radiocom sau Poșta Română.
BNR, lăudată
Fondul Monetar laudă, în schimb, activitatea Băncii Naționale a României (BNR), chiar dacă în ultimul an Guvernul s-a contrazis de mai multe ori cu banca centrală din cauza dobânzilor și a inflației.
"Îngrijorările legate de supraîncălzire s-au mai temperat, dată fiind recenta încetinire a ritmului de activitate, presiunile inflaţioniste din acest an părând a fi atins deja nivelul maxim. Banca Naţională a României a întărit politica monetară şi managementul lichidităţii, contribuind astfel la menṭinerea sub control a presiunilor inflaṭioniste. În continuare, ar trebui menţinută înclinaţia de întărire a politicii monetare pentru a ancora anticipaţiile inflaţioniste şi a limita riscurile externe. Sănătatea sistemului financiar s-a îmbunătăţit, iar plafonarea serviciul datoriei la un anumit procent din venit pentru creditele acordate populaţiei va contribui la menţinerea stabilităţii financiare", a mai declarat Lee la finalul misiunii.
BNR a limitat recent gradul de îndatorare al populației, scopul fiind evitarea acumulării de credite neperformante. Acestea sunt creditele în care persoanele nu mai pot plăti ratele și, cumulate, pot produce mari pierderi în sistemul bancar.
