Ce afaceri urmărește să dezvolte India în România. Anant Swarup, reprezentant a 300.000 de firme: „Vă oferim unul dintre cele mai scăzute costuri de producție din lume”

Județul Argeș, singura vizită în afara Bucureștiului

În afara discuțiilor și întâlnirilor din București, Argeșul a fost singurul județ inclus în programul vizitei, trimișii unor companii de top și organizații patronale indiene fiind prezenți la Pitești pentru Forumul România-India, organizat de către Argeș Invest.

Printre înalții oficiali care au venit în România timp de câteva zile s-a numărat și Anant Swarup, secretar general al Federației Camerelor de Comerț și Industrie din India, cea mai mare organizație de profil din India, cu peste 300.000 de membri, înființată în 1927. 

Libertatea a realizat un interviu exclusiv cu Anant Swarup despre oportunitățile pe care le creează pentru România și Europa acordul de liber schimb India-UE, despre atuurile companiilor indiene, despre zonele și industriile din România unde gigantul asiatic este interesat să investească și despre procentul cu care ar putea crește schimburile comerciale între Uniunea Europeană și India în anii următori. 

Pe 27 ianuarie 2026, India și Uniunea Europeană au finalizat un acord comercial istoric care a fost negociat timp de două decenii. Acordul este așteptat să dubleze exporturile UE către India până în 2032, prin eliminarea sau reducerea tarifelor pentru 96% din bunurile comercializate ca valoare, și va aduce economii de 4 miliarde de euro pentru companiile europene. 

Uniunea Europeană va reduce taxele vamale pentru 99% din bunurile comercializate pe o perioadă de șapte ani, în timp ce taxele pentru produsele marine, piele și textile, produse chimice, cauciuc, metale de bază și bijuterii din India vor fi reduse la zero, conform Ministerului indian al Comerțului. 

De asemenea, India va reduce taxele pe automobile la 10% în cinci ani, de la un nivel de până la 110%, reducere de care vor beneficia producătorii auto europeni. 

Anant Swarup are peste 30 de ani de experiență în domeniul politicilor publice. A ocupat printre altele funcția de secretar adjunct în cadrul Departamentului de Comerț în India. 

S-a ocupat de relațiile comerciale ale Indiei cu țările din Asia de Nord-Est, NAFTA, America Latină și ASEAN și a fost negociator-șef pentru Acordul de liber schimb India-EaEU, Acordul de liber schimb India-Sri Lanka și Acordul de parteneriat cuprinzător India-Coreea.

Oficialul indian a lucrat de-a lungul carierei sale și ca director executiv în cadrul cabinetului ministrului căilor ferate, dar și la Misiunea Permanentă a Indiei pe lângă Organizația Mondială a Comerțului (OMC) de la Geneva. 

„O provocare pentru firmele din India”

Libertatea: Acordul de liber schimb dintre India și UE a fost parafat în ianuarie 2026. Care considerați că sunt cele mai importante adaptări la reglementările netarifare pe care companiile indiene trebuie să le facă, dincolo de simpla conformare cu costurile, pentru a profita cu adevărat de piața europeană?
Anant Swarup: Acordul de liber schimb este doar un început, iar tarifele reprezintă doar o parte a tabloului de ansamblu. Reglementările netarifare continuă să reprezinte o provocare pentru o mare parte a industriei indiene. Există standarde pentru absolut totul; orice domeniu v-ar veni în minte, există un standard pentru el, fie că este vorba de agricultură, de produse industriale sau de substanțe chimice. Provocarea cu care ne confruntăm ține de reglementări, mai ales că acestea se schimbă în mod constant. 

Iar acest lucru reprezintă o provocare pentru industria indiană, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii: cum să se adapteze în mod continuu la reglementările în schimbare din Uniunea Europeană. Așadar, cred că una dintre poveștile de succes ale Acordului de liber schimb (FTA) ar fi cât de bine reușim să negociem acordurile de recunoaștere reciprocă. Acest lucru ar reduce costurile de conformitate. De asemenea, ar promova o participare mai mare a întreprinderilor mici și mijlocii. 

A doua problemă este, de asemenea, una importantă, și anume standardele private. Pe de o parte sunt standardele guvernamentale, pe de altă parte sunt standardele private. Există sectorul comerțului cu amănuntul, în mare parte organizat. Există mari lanțuri de magazine, iar acestea continuă să impună industriei tot mai multe sarcini de conformitate. Aceasta reprezintă o provocare, dar industria indiană rămâne totuși destul de optimistă în privința acordului de liber schimb India-UE. Acordul pune accentul pe alinierea reglementărilor și pe standardizare. 

– Din perspectiva industriei, care sunt sectoarele specifice care au cea mai mare nevoie de sprijin imediat în materie de standardizare pentru a asigura o intrare fără obstacole pe piață?
– Așa cum am menționat, în primul rând, agricultura continuă să fie cel mai important sector, deoarece există numeroase probleme legate de măsurile sanitare și fitosanitare ce reprezintă o provocare. În special, sunt implicate numeroase organizații de  producători agricoli mici și mijlocii. 

Mai sunt două reglementări importante ale Uniunii Europene: una este REACH, care vizează substanțele chimice, iar cealaltă se referă la produsele farmaceutice și dispozitivele medicale. Acest lucru crește costurile asistenței medicale în țară. De asemenea, acest lucru împiedică cetățenii din India să aibă acces la dispozitive medicale sau produse farmaceutice de înaltă calitate și mai ieftine. Așadar, consider că aceste trei sectoare sunt extrem de importante și că în aceste domenii trebuie să acționăm cât mai repede posibil. 

Care sunt avantajele Indiei pentru Uniunea Europeană

– La ora actuală, 2,6% din importurile UE provin din India. Cu cât ar putea crește acest procent pe termen scurt și mediu datorită acordului de liber schimb?
– Există anumite sectoare în privința cărora industria noastră se arată foarte optimistă. Unul dintre acestea este sectorul textilelor și al confecțiilor, deoarece Bangladeshul și Vietnamul, datorită acordurilor lor de liber schimb și statutului de țară puțin dezvoltată, beneficiază de un avantaj în ceea ce privește tarifele. 

Al doilea este sectorul farmaceutic, unde reglementarea ar juca un rol important. Al treilea este cel al încălțămintei și al produselor din piele, unde India are un avantaj competitiv, iar al patrulea este cel al alimentelor prelucrate și al produselor marine, unde considerăm că trebuie să fim mult mai prezenți.

Și, desigur, este vorba despre pietre prețioase și bijuterii. La nivel global, din fiecare șase diamante, cinci sunt tăiate și șlefuite în India. Așadar, și în acest caz credem că, odată cu reducerea tarifelor, India ar avea un acces mai mare la piață. Și cred că acest procent să crească în viitor la cel puțin 10%. 

Există clar un potențial de creștere grație acestui acord de liber schimb între India, a patra cea mai mare economie de pe glob, și Uniunea Europeană, a doua cea mai mare economie din lume. Creăm o piață combinată de peste 2 de miliarde de oameni. Așadar, acest lucru în sine este uriaș.

– Europa caută în mod activ parteneriate de încredere pentru a-și reduce dependențele. În opinia dumneavoastră, care sunt avantajele competitive pe care le dețin firmele indiene și care le fac mai atractive ca parteneri strategici decât alte centre de producție care se luptă în prezent pentru cota de piață europeană?
– În primul rând, așa cum ați menționat pe bună dreptate, cuvântul cheie este „încredere”. Companiile europene caută parteneri de încredere. India are anumite avantaje unice pe care nicio altă țară nu le are. În primul rând, suntem una dintre cele mai tinere țări din lume. Vârsta medie a populației noastre este de 30 de ani.
Clasa de mijloc este în plină ascensiune. 

Creșterea noastră economică este una dintre cele mai ridicate din lume. În ultimul trimestru, am înregistrat o creștere de 7,7%. Și India va continua cu siguranță să crească în următoarele două decenii, odată cu creșterea populației.

Este o populație tânără și ambițioasă, care dorește să cumpere. În ceea ce privește autoturismele, suntem sub media mondială. Dacă ne uităm la mașinile de spălat, suntem sub media mondială. Toate acestea demonstrează potențialul pe care îl are India.

Așadar, ceea ce vă oferim este, în primul rând, o piață vastă. Vă oferim o scară de producție. Vă oferim unul dintre cele mai scăzute costuri de producție din lume.
Vă oferim o forță de muncă foarte talentată și calificată. Formăm 1,3 milioane de absolvenți în domeniul STEM (Știință Tehnologie Inginerie Matematică) în fiecare an. Deținem 25% dintre GCC-urile lumii, adică din Centrele Globale de Competență.

Centrele de Cercetare și Dezvoltare sunt situate în India. Acestea sunt, așadar, câteva dintre caracteristicile unice pe care le oferă India. Iar în ceea ce privește încrederea, India a fost pusă la încercare.

În pandemia de Sars – CoV-2, India a fost singura țară care, în ciuda faptului că se confrunta cu boala pe teritoriul propriu, a furnizat sau a oferit vaccinuri către 150 de țări din lume. Am oferit medicamente gratuit către 130 de țări din lume. În ceea ce privește încrederea, aceasta este dovedită și există. Așadar, acestea sunt câteva dintre caracteristicile unice, câteva dintre oportunitățile pe care le oferă India.

– România este adesea menționată ca un nod logistic și comercial strategic pentru Europa Centrală și de Est. Ce sectoare industriale specifice oferă, în opinia dumneavoastră, oportunități imediate și la îndemână pentru ca firmele indiene să-și stabilească aici sedii regionale?
– Unul dintre aceste sectoare este cel al componentelor auto. În acest domeniu, sunteți deja bine poziționați. Dar există anumite componente auto și în India. Așadar, acesta este un domeniu în care cred că există posibilitatea unei colaborări mai strânse. 

Al doilea este cel farmaceutic, unde România poate fi o destinație atractivă pentru investitorii indieni datorită avantajelor pe care le oferiți: o țară mare, forță de muncă foarte bine pregătită și costuri reduse ale forței de muncă. Plus că România este practic poarta de acces la Uniunea Europeană. România e o țară foarte atractivă pentru investitorii indieni. Nu suntem siguri ce stimulente oferiți, dar ar fi interesant să analizăm și acest aspect. 

„România trebuie să își promoveze atuurile”

– Având în vedere rolul României ca nod major de transport, inclusiv portul Constanța și coridoarele de conectivitate precum autostrăzile, cum ar putea industria indiană să valorifice infrastructura logistică românească pentru a optimiza lanțurile de aprovizionare cu țările cu acces la Marea Negre și cu Europa Centrală?
– În primul rând, desigur, România trebuie să fie mult mai vizibilă în India. Vizibilitatea României este destul de redusă. Când vorbim despre conectivitate, fie că este vorba de transportul aerian, ne gândim la Amsterdam, la Schiphol, fie că este vorba de porturi, ne gândim la Rotterdam ca poartă de acces pentru întreaga Europă. Așadar, vizibilitatea României trebuie sporită. 

România trebuie să arate cum infrastructura sa de transport oferă o poartă de acces nu numai către Europa de Est, ci și către Europa de Vest și țările baltice. Iar acest lucru ar fi posibil doar printr-o colaborare mai strânsă între companiile de transport maritim și furnizorii noștri de servicii logistice. Și trebuie să arătăm avantajele pe care le are România. Așa cum am menționat, în prezent România este sub radar. Nu se vorbește prea mult despre ea în India. 

– România dispune de capacități în domeniul agriculturii mecanizate și al tehnologiei agricole, în timp ce India își modernizează la scară largă sistemul de procesare a alimentelor. Cum ar putea colabora România și India în mod eficient și viabil în domeniul agricol pentru a valorifica această sinergie?
– India rămâne în continuare o țară agricolă. Aproximativ 30% din populația noastră este încă implicată în agricultură. Suntem printre cei mai mari producători de banane din lume, la producția de lapte, suntem primii. Și în ceea ce privește cartofii, suntem cei mai mari producători din lume. Însă agricultura rămâne în continuare în mare parte manuală. Există un potențial imens pentru mecanizare. Dar când vorbim despre mecanizare, ori de câte ori ne gândim la aceasta, ne vin în minte, în general, Europa de Vest, Italia etc. Ei dispun de utilaje și sunt foarte avansați în domeniul mecanizării.

Avem nevoie de o participare mai intensă la nivel de business-to-business. Trebuie să participăm la mai multe expoziții dedicate tehnologiei agricole, pentru a vedea ce are România de oferit. Și acesta ar fi un punct de plecare pe care industria agricolă din India ar începe, la rândul ei, să-l ia în considerare.

– Care era impresia dumneavoastră generală despre România înainte de a veni aici și care este impresia dumneavoastră acum, după ce ați văzut România, după ce ați discutat cu oficiali și oameni de afaceri?
– Nu aveam o imagine foarte clară despre România înainte de a veni aici. Este prima mea vizită în România și sunt impresionat de dezvoltarea pe care a cunoscut-o România, de infrastructura de care dispuneți, de entuziasmul din cadrul industriei. 

Am vizitat două fabrici din județul Argeș, am observat precizia cu care produceți, mecanizarea, automatizarea pe care o utilizați, componentele auto de clasă mondială pe care le fabricați. Aceste aspecte ne erau necunoscute. De fapt, cei mai mulți dintre delegații care au venit s-au aflat în România pentru prima dată. Și toată lumea pleacă cu amintiri minunate despre această țară.

Nimeni nu și-a dat seama că România stă atât de bine în ceea ce privește infrastructura, industrializarea, talentul și deschiderea către colaborări noi. A fost o experiență extraordinară pentru noi să venim aici. Și sunt sigur că acesta este doar un început; au venit doar aproximativ 30 de oameni de afaceri.

Dacă ar fi avut ocazia să afle mai multe, sunt sigur că cel puțin 100 de oameni de afaceri ar fi fost mai mult decât fericiți să vină în România și să caute oportunitățile existente în această țară. Și sunt sigur că în viitor numărul oamenilor de afaceri indieni care vor veni în România pentru a dezvolta afaceri și parteneriate va crește.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE