Averea românilor a crescut cu 61% din 2007, dar ajustată cu inflația și cursul valutar, este cu 1% sub nivelul de atunci
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Averea românilor continuă să crească, dar inflația îi erodează valoarea reală, arată o analiză Profit.ro. La jumătatea anului 2024, românii aveau o avere netă de 1.656 miliarde lei, cu 4% mai mare față de sfârșitul lui 2023.
Cuprins:
Creșterea din 2024 depășește rata inflației de 2,6%
Activele financiare au ajuns la 1.233 miliarde lei, în creștere cu 4% față de decembrie 2023. Cele nefinanciare au atins 730 miliarde lei, cu 5% mai mult.
Față de 2007, primul an în Uniunea Europeană, avuția netă a crescut cu 61% în termeni nominali. Activele financiare au crescut cu 71%, iar cele nefinanciare cu 46%, conform datelor publice ale Băncii Naționale Române (BNR).
În euro, averea netă a populației a crescut cu 42%, de la 194 miliarde euro în 2007 la 333 miliarde euro în 2024.
Impactul inflației
Luând în calcul inflația cumulată de 105% din 2007, creșterea reală a avuției nete în lei este de doar 20%. Activele financiare au crescut real cu 40%, dar cele nefinanciare au scăzut cu 11%.
Inflația a fost ridicată în special în 2010, din cauza creșterii TVA. A urmat o perioadă de creștere lentă și chiar deflație, dar a accelerat puternic din 2021.
Ajustată cu inflația, avuția netă din 2024 este practic la nivelul din 2020 și sub cel din 2021.
Efectul combinat al inflației și cursului valutar
Luând în considerare atât inflația, cât și evoluția cursului de schimb, situația este mai puțin favorabilă. Avuția financiară este cu doar 10% peste nivelul din 2007, în timp ce cea nefinanciară este cu 65% sub.
În total, avuția netă ajustată este cu 19% sub nivelul din 2007. Trebuie menționat că 2007 a fost marcat de o bulă imobiliară.
Averea pe cap de locuitor
Populația rezidentă a scăzut de la 21,1 milioane în 2007 la 19,1 milioane în 2024. Astfel, averea se împarte la mai puțini oameni.
Avuția netă pe cap de locuitor a crescut de la 30.600 lei în 2007 la 86.900 lei în 2024, o creștere de aproape două treimi. În euro, a crescut cu aproape jumătate, de la 9.170 euro la 17.460 euro.
Ajustată cu inflația, averea netă per capita a crescut cu 28% față de 2007. Însă, luând în calcul și cursul de schimb, a scăzut cu 8%.
Structura activelor financiare în 2024
Depozitele reprezintă 30% din activele financiare, crescând cu 12% într-un an. În septembrie 2024, populația avea depozite de 359,4 miliarde lei la bănci, 54% fiind la termen, majoritatea în lei.
Valoarea medie a unui depozit era de 20.800 lei (4.200 euro), în creștere de la 19.500 lei în anul precedent. Media UE este de 19.000 euro, România fiind penultima, după Lituania.
Deținerile de titluri de stat au crescut cu 29% anual, dar reprezintă doar 2,1% din activele financiare.
Ponderea plasamentelor în fonduri de pensii private a crescut de la 10% la 12% în ultimul an. Volumul acestora a crescut cu 30%, parțial datorită creșterii cu 14% a numărului de participanți la pensii facultative.
„În condițiile în care îmbătrânirea populației se accentuează, raportul pensionari – salariați fiind supraunitar (1,14 în 2023), iar presiunea asupra sistemului public de pensii este în creștere, pensiile private se conturează ca o alternativă de economisire tot mai preferată de populație”, notează BNR.
Totuși, participarea voluntară la pilonul 3 de pensii este printre cele mai scăzute din UE, doar 5%, comparativ cu 65% în Polonia sau 64% în Cehia.
Îndatorarea populației
Datoria populației a crescut cu 5,6% la mijlocul anului 2024, ajungând la 207 miliarde lei. 88% din aceasta este către bănci (181,2 miliarde lei, +6% față de iunie 2023).
58% din creditele bancare sunt imobiliare, restul fiind de consum, pentru afaceri sau alte scopuri. 5% (10,7 miliarde lei) din datoria totală este către instituții financiare nebancare.
Deși îndatorarea populației a continuat să sporească, în plan internațional România se situează pe ultima poziție din Uniunea Europeană din perspectiva raportului credite populație în PIB”, subliniază BNR.
Comparații regionale
Ponderea pensiilor private în PIB (12,4%) este mult sub media zonei euro (52,6%) și sub țările vecine: Ungaria 16%, Polonia 23,4%, Bulgaria 24,4% și Cehia 30,7%.
Populația finanțează sectorul bancar, raportul credite/depozite fiind de 52% - pentru fiecare credit de 52 lei există depozite de 100 lei. Acest raport a scăzut de la 66% în 2019.
Astfel, deși cifrele nominale arată o creștere a averii românilor, ajustările pentru inflație și curs valutar relevă o situație mai puțin favorabilă comparativ cu momentul aderării la UE iar creșterea activelor financiare este parțial contrabalansată de scăderea valorii reale a activelor imobiliare, iar participarea la sistemele de economisire pe termen lung rămâne redusă în comparație cu alte țări europene.
