Consiliul Concurenței a trimis băncilor amendate pentru manipularea ROBOR cu 700 de milioane de euro raportul care justifică sancțiunile, urmând ca acestea să își elimine datele confidențiale, iar apoi documentul să fie făcut public, potrivit surselor Libertatea.
Cuprins:
Băncile au anunțat încă din vară că vor contesta amenzile în justiție, susținând că sunt nevinovate și au respectat întocmai legislația.
Informația a fost publicată inițial de Ziarul Financiar.
Bancherii au amenințat anterior că nu vor mai cota pentru ROBOR.
Libertatea a scris încă din vară că instituția condusă de Consiliul Concurenței a descoperit inclusiv mesaje legate de ROBOR pe care bancherii le schimbau între ei.
Conform surselor Libertatea, marea problemă este că amenda ar putea distruge piața monetară, prin care băncile se împrumută între ele.
Mai exact, băncile amenință că nu vor mai participa la ROBOR din moment ce ele sunt practic zi de zi pasibile de amenzi.
Problema este că prin acest mod băncile mici, care au nevoie mai mare de bani decât cele mari și cu lichidități multe, pot avea potențiale probleme la asigurarea fluxurilor.
Băncile au 60 de zile la dispoziție pentru schimbarea mecanismului de cotare și să elimine schimbul de informații din fereastra de cotare.
Procesul se face acum în doi pași:
Cotarea: În fiecare zi lucrătoare, într-un interval orar strict de 30 de minute, băncile transmit cotațiile lor, adică dobânzile la care sunt dispuse să împrumute bani altor bănci (ROBOR) sau să accepte depozite (ROBID).
Fixingul sau calculul final: După ce intervalul se închide, se elimină cotațiile cele mai mari și cele mai mici, iar din valorile rămase se calculează o medie aritmetică. Rezultatul devine rata oficială pentru ziua respectivă.
Consiliul susține că procedura de cotare este „prea transparentă”, iar băncile nu trebuie să vadă cotațiile celorlalte organizații în intervalul de 30 de minute în care se transmit datele.
Mai exact, instituțiile financiare nu trebuie să știe ce cotează competitorii lor.
Consiliul Concurenței se bazează pe un articol din Regulamentul BNR privind stabilirea ROBID și ROBOR, intrat în vigoare din noiembrie 2019.
Articolul spune că participarea la fixing „se va realiza într-o manieră independentă și onestă, pe baza informațiilor relevante”.
În acest context, „independent” înseamnă fără să știe ce fac competitorii.
Instituția susține că băncile trebuie să respecte și obligațiile din legea concurenței, nu doar indicațiile Băncii Naționale a României (BNR).
Anterior, într-un caz similar derulat acum 14 ani, autoritățile de reglementare din întreaga lume au aplicat amenzi de peste 9 miliarde de dolari în cazul Libor, unde bancherii manipulau dobânzile.
Concomitent, în cazul Euribor, o serie de bănci internaționale au primit amenzi totale de 1,7 miliarde de euro.
Indicele ROBOR reprezintă media dobânzilor cu care băncile se împrumută între ele. În esență, ROBOR reprezintă o modalitate prin care BNR se asigură că există lichiditate în sistemul bancar, iar băncile își dau bani una alteia.
Ulterior, statul român a introdus ROBOR ca indice pentru formarea dobânzilor la creditele în lei, pentru a evita dobânzile puse arbitrar de bănci.
Astfel, dobânzile la lei se calculează prin indicele ROBOR plus marja băncii.
Din 2019 a fost introdus un al doilea indice, numit IRCC, care se bazează tot pe ROBOR, dar cu o întârziere de 3 luni.