Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat marţi, 29 septembrie, că președintele Nicușor Dan nu a întreprins niciun demers care să contravină Constituţiei și că el nu susține varianta suspendării.
Cuprins:
„Preşedintele n-a făcut nimic împotriva Constituţiei. În Constituţie scrie care sunt motivele pentru care poţi să mergi la o suspendare. Aşa, politic, că nu-mi place, că a pierdut din susţinere... Nu. Deci eu nu susţin aşa ceva”, a afirmat Kelemen Hunor la Antena 3, conform news.ro.
El a adăugat că România nu mai are nevoie de „încă un scandal şi încă un conflict instituţional, încă un conflict politic”.
„N-a reuşit să rezolve nici problema guvernului, nici problema majorităţii şi acum unii vor să treacă la suspendare. Deci nu, aşa ceva n-aş susţine în niciun caz”, a completat Kelemen Hunor.
Aflat la șefia UDMR din 2011, Kelemen Hunor a fost reales în aprilie 2026 pentru un nou mandat de patru ani. El a fost unicul candidat, la al 16-lea Congres al UDMR, care a avut loc la Timișoara.
Reamintim că AUR a decis încă din 1 iulie să demareze procedura de suspendare a preşedintelui Nicuşor Dan şi să iniţieze demersurile pentru organizarea alegerilor anticipate, dar până acum nu există numărul de voturi necesar.
Răspunsul este dat la Articolul 95 din Constituţie, care spune că acest lucru este posibil numai dacă șeful statului comite „fapte grave”. Totuși, legea nu precizează care sunt acele fapte grave.
Mai exact, propunerea de suspendare a președintelui României poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul total al deputaților și senatorilor. Parlamentul sesizează apoi CCR pentru a primi un aviz consultativ cu privire la „faptele grave” care încalcă Constituția. Avizul CCR poate fi pozitiv sau negativ, dar nu influențează demersul parlamentar, pentru că nu are caracter obligatoriu. Apoi, dacă suspendarea este aprobată, în maximum 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui. Iar la referendum, oamenii votează dacă sunt de acord sau nu cu demiterea președintelui suspendat.
„(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui”, scrie în Constituție, la art. 95.
Pe 29 aprilie, președintele Nicușor Dan a spus că nu se teme de suspendare pentru că el consideră că nu a încălcat Constituţia.
După Revoluție, un singur președinte a fost suspendat de Parlament, este vorba despre Traian Băsescu. Și asta de două ori. Prima dată în 2007, a doua oară în 2012.