Afaceriștii seniori de peste 60 de ani țin cu dinții de afaceri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Faptul că țara noastră are o populație îmbătrânită nu mai este nici un secret, dar că bătrânii noștri sunt mult mai activi în domeniul afacerilor este cu totul o altă situație! Așa se face că din cele aproape 1,203 milioane de firme din România, circa 15% au în componența lor acționari sau asociați afaceriști seniori de peste 60 de ani.
Cuprins:
Așa se face că potrivit cifrelor pe luna aprilie a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), aproape 180.000 de firme aveau în acționariat sau asociați persoane aproape de pensionare saucare ar fi trebuit să iasă la pensie. Cifra este mult mai mare decât cea a firmelor care au în componență tineri de până în 29 de ani. Acestea din urmă de abia dacă depășesc 122.500 de unități.
Adică pentru fiecare tânăr de până în 29 de ani care este asociat sau acționar într-o firmă, la noi, există un bătrân și jumătate care muncesc cot la cot cu el. Asta în ciuda programelor de susținere financiară din fonduri naționale și europene care sunt deschise pentru susținerea tinerilor în antreprenoriat.
Tot mai mulți bătrâni în firme
Trecând peste factorul de îmbătrânire, cifrele arată că, față de anul trecut numărul firmelor care aveau acționari sau asociați tineri a scăzut cu aproape 1.000, în timp ce acela al companiilor care sunt conduse de bătrâni a crescut cu 15.000.
La nivel de 2015, 69% dintre liderii care conduc afaceri de familie în România, cu vânzări de peste 1 milion euro, consideră că tinerii membri ai familiei trebuie să lucreze între 3-5 ani în afara businessului, înainte de a se alătura acestuia, potrivit unui studiu EY.
Nu vor să transfere responsabilitățile
„Acest rezultat indică, pe de o parte, dorința antreprenorilor ca urmatoarea generație să acumuleze experiență relevantă în afara business-ului de familie înainte de a se dedica acestuia, dar poate fi și o confirmare a interesului scăzut al tinerilor de a succede la conducerea afacerii de familie imediat după finalizarea studiilor”, spunea la lansarea studiului Alexandru Lupea, Partener și Strategic Growth Markets Leader, EY România.
Una din două afaceri de familie reușește să facă tranziția la a doua generație de lideri și doar una din cinci reușește tranziția la a treia generație.
„De multe ori succesiunea eșuează nu din cauza lipsei de potențial a business-ului, ci din cauza lipsei de comunicare în familie și a pregătirii insuficiente a succesorilor. De asemenea, pe măsură ce familiile se dezvoltă și interesele membrilor lor se diversifică, scopurile potențialilor urmași nu mai coincid cu cele ale fondatorilor”, afirma Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România
Faptul că antreprenoriatul nu este prea pe gustul tinerilor din România este confirmat și de faptul că 38% dintre antreprenorii au un venit lunar situat sub 500 euro. Totodată, numai 11% au depășesc nivelul de 2.000 euro pe lună.
Transferul de afacere, la a doua generație
Cel mai bun caz pentru un transfer de afacere este cel al lui Laurențiu Baciu, fermier român, care gestioneaza câteva mii de hectare de pământ și mai multe ferme. Acesta, încă nu vrea să dea afacerea pe mâna fiului său, Alexandru, de 27 de ani, dar îl pregătește pentru așa ceva.
„Pregătirea pentru transferul afacerii a început acum 6-7 ani. I-am făcut o fermă, i-am cedat o parte din suprafață, l-am implicat direct. Între timp a terminat si facultatea la Iași la Agronomie. Învață tehnologie și business”, ne-a declarat Laurențiu Baciu.
Fiul său este deja stăpân pe porțiunea pe care o are el. „O conduce destul de bine. Uneori chiar mă suprinde. Generația nouă se mișcă mult mai repede, au acces la informații și uită așa sper. Când nu voi mai putea eu, atunci o să îi dau lui toată afacerea. Cât voi putea fizic o să fiu alături de el, chiar dacă îi dau și firma mamă”, ne-a mai spus Baciu.
Fermierul spune că la 58 de ani, încă mai are în el vreo 20 de ani de muncă și până nu va simți oboseala nu va renunța la afacere.
