Bernard Guetta, fratele vitreg al celebrului DJ David Guetta, declarat jurnalist indezirabil de către regimul Ceaușescu: „Am plâns pe stradă când am văzut cât de frică le era oamenilor din București de Securitate”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europarlamentar din 2019 și fratele vitreg al faimosului DJ David Guetta, Bernard Guetta (75 de ani) are o strânsă legătură cu România. Pe când lucra ca jurnalist pentru Le Nouvel Observateur și Le Monde, Bernard Guetta a scris numeroase articole și reportaje despre mișcările de rezistență și dictaturile comuniste represive, în special despre regimul lui Nicolae Ceaușescu.
Cuprins:
- Cum încerca Securitatea să controleze jurnaliștii străini
- Documente făcute publice de CNSAS
- „Nu știam că am fost declarat indezirabil de către Securitate”
- „Când m-am suit la București în avionul spre Paris am avut impresia că ies din închisoare”
- Prima vizită ca jurnalist în România, după cutremurul din 1977
- Prietenii deosebiți pe care și i-a făcut în România
- „Trump e mai rău decât Ceaușescu, e îngrozitor”
- Cine e Bernard Guetta
În 1980, Bernard Guetta, care pe atunci era jurnalist la Le Monde, a fost pus pe o listă a jurnaliștilor străini indezirabili de Securitatea lui Ceaușescu. Lista a fost făcută publică în acest an de către CNSAS.
Libertatea a vorbit în exclusivitate cu Bernard Guetta despre legăturile sale cu România, inclusiv cum a fost urmărit de Securitate în București.
Cum încerca Securitatea să controleze jurnaliștii străini
Pe parcursul interviului exclusiv acordat pentru Libertatea, Bernard Guetta a dezvăluit amintirile sale despre România comunistă, pe care a vizitat-o pentru prima oară ca jurnalist după cutremurul din 4 martie 1977, despre faptul că a fost inclus pe o listă a jurnaliștilor indezirabili și că a aflat acest lucru de la jurnalistul Libertatea, ca și despre motivele pentru care Donald Trump îl face să se gândească la Nicolae Ceaușescu.
Înainte de 1989, propaganda comunistă îi bombarda zilnic pe români cu materiale despre realizările regimului şi despre „condiţiile minunate de trai” asigurate prin grija partidului. Presa, producţia literară şi culturală, manifestările publice de orice fel erau strict cenzurate şi dirijate pentru răspândirea mesajului oficial.
Conducerea comunistă era extrem de sensibilă la modul în care starea de fapt din România era percepută de opinia publică internaţională. Presa străină nu putea fi cenzurată şi forţată să prezinte o realitate inventată.
Din această cauză oficialităţile încercau prin orice mijloace să controleze narativul. Jurnaliştii străini sosiţi în ţară pe linie oficială erau permanent înconjuraţi de cadre de încredere, li se impunea un program bine pus la punct, de la care nu puteau devia şi le erau limitate interacţiunile cu oamenii de pe stradă (motiv pentru care unii veneau cu viză turistică).
În plus, erau permanent în vizorul „organelor”. Majoritatea celor cu care veneau în contact oficial erau colaboratori ai Securităţii, deplasările erau supuse filajului, iar convorbirile le erau înregistrare cu mijloace TO (Tehnică Operativă) plasate în telefoane, camerele de hotel şi chiar în automobilele închiriate prin intermediul ONT.
Documente făcute publice de CNSAS
Bineînţeles, nu întotdeauna măsurile de restricţionare a libertăţii de acţiune şi de „influenţare pozitivă” dădeau rezultat. Mulţi ziarişti străini erau semnalaţi cu activităţi „ostile”, însă securiştii nu puteau pur şi simplu să îi reţină şi să-i intimideze.
Majoritatea erau jurnaliști cunoscuți, care lucrau la instituţii de presă majore din Vest şi care, deseori, aveau relaţii prin cancelariile occidentale, iar Securitatea dorea să evite posibile scandaluri diplomatice. Astfel încât, apelau la distrugerea secretă a probelor prin subtilizarea înscrisurilor, respectiv prin voalarea filmelor şi înregistrărilor magnetice.
În ultimă instanţă, cei care manifestau constant o atitudine antiregim şi publicau materiale în care prezentau situaţia reală a societăţii româneşti erau trecuţi pe lista ziariştilor indezirabili şi li se refuza pe viitor intrarea în ţară.
Pe o astfel de listă a jurnaliștilor indezirabili a fost trecut în 1980 și Bernard Guetta, pe atunci jurnalist de primă mărime la Le Monde, care scrisese numeroase articole negative despre regimul comunist din România. Bernard Guetta a fost declarat indezirabil pe o perioadă de cinci ani de către Securitatea din România.
În vara acestui an, CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității) a făcut publice mai multe documente privind jurnaliștii străini monitorizați de Securitate în comunism, inclusiv lista jurnaliștilor străini declarați indezirabili, listă pe care apare și numele lui Bernard Guetta, fostul jurnalist care din 2019 este europarlamentar.
„Nu știam că am fost declarat indezirabil de către Securitate”
Libertatea a avut o lungă conversație în exclusivitate cu Bernard Guetta. Fostul jurnalist francez, acum europarlamentar a dezvăluit că nu a știut până acum că a fost inclus acum câteva decenii pe lista ziariștilor străini indezirabili.
„Nu știam că am fost declarat indezirabil de către Securitate, am aflat de la dumneavoastră. În anii ’70, când mișcările disidente au început să se dezvolte și să se afirme în țările comuniste, atât în Uniunea Sovietică, cât și în țările din Europa Centrală, în așa-numitele democrații populare, care nu erau nici democratice, nici populare, așa cum se spunea pe atunci, eram foarte puțini jurnaliști occidentali, care să ne interesăm cu adevărat de disidenți.
Existau, desigur, cele mai mari personalități, precum Soljenițîn și Saharov, dar, în afara acestor figuri de seamă, a acestor opozanți foarte cunoscuți, puțini jurnaliști scriau și despre alți disidenți. Eu am scris numeroase articole despre România, despre regimul opresiv și despre disidenți, inclusiv despre Paul Goma și probabil autoritățile comuniste din România au fost deranjate”, a declarat Bernard Guetta, pentru Libertatea.
Una dintre vocile cele mai cunoscute ale disidenței anticomuniste, Paul Goma a intrat în conflict cu regimul de la București în anii 1970, din cauza opoziției sale față de comunism. A fost arestat și maltratat, iar în noiembrie 1977, Paul Goma a plecat definitiv din țară împreună cu soția și fiul său.
În februarie 1978, Paul Goma a început să scrie volumul de mărturii „Culoarea curcubeului”. Cartea a apărut în anul următor, la editura Seuil, în limba franceză, sub titlul „Le tremblement des hommes” („Cutremurul oamenilor”). Titlul a fost sugerat de jurnalistul Bernard Guetta, care scrisese în „Le Nouvel Observateur” că România cunoscuse în 1977 două cutremure: unul de pământ, pe 4 martie, și unul al oamenilor, prin Mișcarea Goma.
„Când m-am suit la București în avionul spre Paris am avut impresia că ies din închisoare”
După ce Libertatea i-a trimis lui Bernard Guetta lista jurnaliștilor francezi declarați indezirabili, acesta l-a regăsit acolo pe un bun prieten, jurnalistul Bernard Poulet, fost redactor-șef la L'Expansion.
Oficialii de la Securitate i-au scris greșit numele: Pulet în loc de Poulet. Și Bernard Guetta a povestit pentru Libertatea ce i-a făcut Securitatea prietenului său.
„Bernard este un jurnalist care s-a interesat foarte mult de opoziția română în anii ’70 și care, chiar în timpul unui reportaj la București, ajunsese aproape într-un cartier periferic al orașului pentru a se întâlni cu un opozant, iar acolo a fost bătut foarte brutal de oamenii Securității, înainte chiar de a fi putut intra în apartamentul acelui opozant.
Eu nu am avut niciodată acest gen de probleme când eram în România, dar, totuși, eram urmărit; îmi amintesc că odată a fost chiar absolut ridicol: eram împreună cu un ambasador scandinav cu care discutam și eram urmăriți, dar acel ofițer de Securitate nici măcar nu se obosea să se ascundă; dimpotrivă, voia să ne arate că ne urmărea, și era cu adevărat grotesc. Era grotesc și, bine, nu-mi făceam nicio iluzie că această supraveghere nu era permanentă”, rememorează Bernard Guetta.
Acesta mai subliniază că în comunism țările din Europa de Est erau extraordinar de diferite unele de altele, Albania fiind un exemplu deosebit, o țară complet închisă, unde nimeni nu putea intra.
Ca detaliu contrastant, ziarul „Le Monde” avea un abonat la Tirana, nimeni altul Enver Hoxha, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncii din Albania, care era francofon.
Pentru Bernard Guetta, și România era un caz foarte particular, pentru că „Ceaușescu era foarte popular în cercurile diplomatice occidentale, deoarece se distanța sistematic, practic pe toate temele, de diplomația sovietică. Evident, diplomațiile europene și americane apreciau foarte mult acest lucru, dar, în același timp, era de departe cel mai represiv regim dintre toate aceste țări.
Vă mărturisesc că odată i-am făcut să râdă niște prieteni parizieni: mă întorceam de la București și le-am spus: «Știți, după ce am petrecut 5 sau 6 zile în România, în momentul în care am urcat în avionul Air France care urma să mă ducă înapoi la Paris, am avut cu adevărat impresia că ies din închisoare». Mi-au spus că exagerez, însă le-am zis că nu era deloc exagerat pentru că, bineînțeles, nu fusesem închis și nu eram în închisoare, dar exista un sentiment de opresiune și de teamă permanentă în rândul populației care era cu adevărat teribil”.
Bernard Guetta mai precizează că în Cehoslovacia atmosfera era una foarte apăsătoare, însă nu exista acea teamă care se simțea în România: „Exista o nemulțumire, o apăsare, o pasivitate, desigur, nu pentru toată lumea; existau opozanți foarte activi, dar populația, în ansamblu, era resemnată și trăia fără teamă, deoarece cei care erau arestați, cei care erau hărțuiți, erau cei care se opuneau puterii.
Și mai era Polonia. Iar Polonia însemna speranță, era o agitație permanentă, era o populație foarte revoltată împotriva puterii. Era într-adevăr o atmosferă foarte specială, care a dus la apariția mișcării «Solidaritatea» și la faptul că Polonia a fost prima țară care a ieșit din comunism înainte de căderea Zidului Berlinului, cu aproape șase luni înainte de căderea Zidului”.
Prima vizită ca jurnalist în România, după cutremurul din 1977
Bernard Guetta a ajuns pentru prima oară în România în martie 1977. A venit la București după ce a obținut o viză. Și a scris atât despre cutremur, realizând totodată și un reportaj politic.
Acesta a dezvăluit pentru Libertatea că după ce a ajuns în București a dorit să meargă acasă la o mare personalitate culturală, al cărei nume nu dorește să îl dezvăluie. Avea adresa acelei personalități de la Marie France Ionesco, fiica marelui Eugene Ionesco. Numai că Bernard Guetta nu știa cum să ajungă la acea adresă din București, singurul reper fiind acela că persoana respectivă locuia aproape de Calea Victoriei, lângă Muzeul de Artă.
La un moment dat, a văzut un polițist și nu i-a precizat numele străzii, ci al unui bulevard din apropiere. Prima oară, Bernard Guetta a încercat să vorbească cu polițistul în engleză, însă nu a reușit. Apoi a mutat conversația în rusă și polițistul i-a răspuns în rusă. În momentul când Bernard Guetta i-a spus că vrea să ajungă pe un anume bulevard, a urmat o tăcere, după care polițistul s-a uitat la el și i-a spus: „De ce vrei să mergi pe bulevardul ăsta?”
„Și atunci, serios, mi s-a făcut un fior rece pe șira spinării și i-am spus: «Păi pentru că...», nu știu ce prostie am inventat, m-a privit cu suspiciune și mi-a zis: «Bine, virați la stânga, virați la dreapta». În cele din urmă, am ajuns la această personalitate, am sunat la ușă, el a deschis și m-a recunoscut și, înainte să apuc să deschid gura, a devenit absolut livid și, cu mâinile întinse în față, mi-a spus: «Plecați, vă implor, plecați!».
Iar eu am am plecat, nu eram prost, n-am spus nimic, am mers pe stradă și am plâns, pentru că era ceva atât de îngrozitor, frica acelui om, avea toate motivele să se teamă, și, în fine, dar a fost un lucru teribil, nu mi se mai întâmplase niciodată în vreo țară comunistă. A fost ceva teribil și apăsător pentru mine să văd cât de frică le era românilor de Securitate. Este cea mai puternică amintire a mea legată de România”, își amintește Bernard Guetta.
În același timp, fostul jurnalist francez spune că atunci când a venit în România a întâlnit și persoane curajoase, care îl primeau și care aleseseră să renunțe la frică.
Prietenii deosebiți pe care și i-a făcut în România
„Am vorbit cu mai mulți români acasă la un prieten din București, erau cu toții extrem de curajoși, îmi pare rău că nu-mi vin în minte numele lor, pentru că aș fi vrut să le aduc un omagiu pentru curajul lor; astăzi sunt toți morți. Îmi amintesc și că am fost la o doctoriță medic ginecolog, o femeie uimitoare; știți că avortul era interzis și reprimat foarte sever, iar ea practica avortul pentru a salva, într-un fel, fete tinere care se aflau într-o situație jenantă. Această femeie dădea dovadă de un curaj absolut, de o demnitate și de o liniște uluitoare”, povestește Bernard Guetta.
Actualul europarlamentar francez și-a amintit pe parcursul interviului pentru Libertatea cum a vorbit înainte de 1989 cu o familie foarte cultivată de români care i-a spus că într-un an nici nu a avut căpșuni. La prima vedere, prima reacția a fost să spună:
„Haideți, totuși, sunt drame mai mari decât faptul că nu aveți căpșuni”. Însă în cele din urmă a înțeles cât de mari erau lipsurile în România, pornind de la un simplu fruct.
După 1989, când a revenit în România, a fost invitat la un moment dat de către Institutul Francez din București, l-a recunoscut pe un prieten din mișcarea Solidaritatea din Polonia, iar acesta i-a spus că era ambasadorul Poloniei în România: „Era o schimbare incredibilă, ajunsesem într-o altă lume, într-o Românie liberă”.
„Trump e mai rău decât Ceaușescu, e îngrozitor”
În piesa „Ubu Rege”, dramaturgul francez Alfred Jarry satirizează nemilos puterea, lăcomia şi pe exponenţii lor. Piesa prezintă povestea unui personaj josnic pe nume Ubu care îl asasinează pe regele Poloniei și devine el însuși rege.
Iar Bernard Guetta este de părere că „Ceaușescu și Trump sunt exact o replică a lui Ubu Rege. Cred că Trump, din păcate pentru întreaga lume, îl depășește pe Ceaușescu. Ceaușescu nu spunea orice despre relațiile internaționale. Când vorbea despre relațiile internaționale, puteai fi de acord sau nu.
Dar nu era o nebunie totală. Președintele Statelor Unite spune, după cum știm, absolut orice despre orice. Și asta e îngrozitor pentru întreaga lume. Sper că Trump va pierde alegerile de la jumătatea mandatului în cel mai umilitor și mai flagrant mod posibil. Dar nu știu ce va face după aceea. Mi-e foarte teamă. Înfrângerea lui ar trebui să fie atât de zdrobitoare încât să nu mai poată face nimic. Dar mă tem de ce e mai rău. Așa cum Putin își distruge țara, Trump își distruge propria țară”.
Cine e Bernard Guetta
Născut la 28 ianuarie 1951 la Boulogne-Billancourt, Bernard Guetta a fost laureat al Premiului Albert-Londres în 1981. A fost ales deputat european în urma alegerilor din 2019 pe lista formațiunii La République en marche, dar fără afiliere politică, și a fost reales în 2024.
A început să scrie pentru Le Nouvel Observateur în 1971, remarcându-se rapid prin articolele și interviurile realizate. Începând din 1976, a început să scrie constant despre dizidenții sovietici, dar și din celelalte țări din Europa de Est, vorbind printre altele cu Vladimir Bukovski.
În aprilie 1979 a fost ofertat de șeful serviciului de externe al ziarului Le Monde, care i-a propus un post de corespondent la Viena. În 1980, Bernard Guetta s-a mutat în Polonia.
Corespondent la Varșovia, apoi la Gdańsk, a fost recompenat premiul Albert-Londres în mai 1981. Din această experiență a rezultat cartea Pologne (Arthaud, 1982). Neobținând viza pentru URSS, a petrecut patru ani la Washington, între 1983 și 1987, înainte de a ocupa funcția de corespondent al ziarului Le Monde la Moscova între 1987 și 1990. A fost printre altele redactor-șef la L'Expansion între 1991 și 1993 și Le Nouvel Observateur între 1996 și 1999.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
