Bilanțul Guvernului în 2017: Premierii Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, de la soldați disciplinați la rebeli față de deciziile partidului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bilanțul Guvernului în 2017 însumează doi premieri, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, și mai multe remanieri, dar cu o structură asemănătoare a Executivului. Ambii prim-miniștri au trecut de la soldați disciplinați la rebeli față de deciziile partidului. Dacă în cazul lui Sorin Grindeanu, opoziția față de deciziile conducerii PSD i-a adus sfârșitul la Palatul Victoria, în cazul lui Mihai Tudose, relațiile, deja tensionate spre sfârșitul anului, încă rezistă, dar se pot deteriora și mai mult în anul care vine. Guvernul rămâne, după un an, cu stigmatul adoptării Ordonanței 13, în luna ianuarie, care a declanșat cele mai ample și de durată proteste din ultimii ani.
Cuprins:
Imediat după câștigării alegerilor parlamentare, în decembrie 2016, Liviu Dragnea a venit cu o propunere de premier surpriză: Sevil Shhaideh, o apropiată a sa din perioada în care era ministru al Devoltării Regionale. Respingerea primei propuneri de premier de către președintele Klaus Iohannis a dus la deteriorarea relațiilor dintre Parlament și președinte.
A doua propunere a fost la fel de surprinzătoare: Sorin Grindeanu, lider PSD Timiș, un celebru necunoscut până la acel moment, devenea premierul desemnat al majorității PSD-ALDE. Structura guvernului, reieșită din negocierea cu ALDE, a cuprins mulți dintre apropiații liderului PSD Liviu Dragnea: Sevil Shaiddeh, Lia Olguta Vasilescu, Florin Iordache.
Relația dintre PSD și Guvern a fost în anul 2017 una extrem de dificilă și a dus deja la schimbarea unui premier, la doar șase luni după preluarea guvernării.
Executivul a stat în tot acest timp sub controlul partidului și al omului din umbră, Darius Vâlcov, cel care a lucrat la programul de guvernare și a fost desemnat de Liviu Dragnea să monitorizeze activitatea miniștrilor.
Evaluarea guvernării s-a realizat tot timpul, și a dus la schimbarea premierului, în momentul în care acesta nu a mai mers pe linia indicată de partid.
Guvernul Grindeanu, artizanul Ordonanței 13, a scos 600.000 de români în stradă, în plină iarnă; Executivul nu și-a asumat legea salarizării unice
Guvernul Sorin Grindeanu a avut o existență scurtă, de doar șase luni, între 4 ianuarie până în 29 iunie 2017 și rămâne în istorie cu celebra Ordonanță 13, dată în cursul nopții de 31 ianuarie. Modificarea Codului penal și de procedură penală, ”noaptea ca hoții”, așa cum s-a strigat în stradă, a provocat mari proteste împotriva Guvernului și a dus la demisia ministrului Justiției, Florin Iordache.
Deși a abrogat ulterior modificarea legislativă, Opoziția a inițiat pe 8 februarie o moțiune de cenzură la adresa Executivului, fără succes însă.
Guvernul Grindeanu nu și-a asumat în timpul mandatului legea salarizării unice, un proiect prioritar al coaliției PSD-ALDE, astfel că proiectul a fost preluat de parlamentari, care l-au promovat ca inițiativă legislativă.
Conflictul dintre Liviu Dragnea, președintele PSD, și premierul Sorin Grindeanu a escalat în iunie 2017, când primarul general al Capitalei, Gabriela Firea anunța că nu poate colabora cu premierul și că proiectele municipalității sunt blocate din cauza lui Grindeanu.
Tensiunea dintre partid s-a accentuat și după anunțarea evaluării de către partid a performanțelor Guvernului. Doar trei miniștri ar fi trecut evaluarea, Petre Daea, Lia Olguța Vasilescu și Carmen Dan. Conducerea PSD decide să îi retragă sprijinul politic lui Sorin Grindeanu, după cereri repetate venite din partea lui Liviu Dragnea pentru demisia acestuia din funcție. Grindeanu a rezistat, și s-a baricadat în Guvern, cu sprijinul deputatului Victor Ponta și a ministrului Comunicațiilor, singurul care i-a rămas aproape în acele momente, toți ceilalți miniștri depunându-și demisiile la secretariatul Guvernului.
Pe 21 iunie 2017, PSD votează în Parlament o premieră în istoria parlamentarismului: prima moțiune de cenzură a unui partid, depusă împotriva propriului Guvern. Sorin Grindeanu a fost înlocuit după 8 zile cu guvernul Mihai Tudose, care avea în mare parte aceeași componență ca cea a fostului prim-ministru.
Ulterior, Grindeanu și-a prezentat bilanțul celor 100 de zile la șefia Guvernului. Întrebat ce le transmite celor care au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de OUG 13, Sorin Grindeanu a răspuns: "Au făcut bine. Altă întrebare!"
Cu toate acestea, tot anul acesta s-a produs și împăcarea Dragnea-Grindeanu. Fostul premier a fost chiar răsplătit cu un post, primind șefia ANCOM.
Guvernul Tudose și Marea Revoluție Fiscală; Revolta premierului a dus la remanierea a doi miniștri: Sevil Shhaideh și Rovana Plumb
Principalele măsuri ale noului Guvern condus de Mihai Tudose sunt cele din pachetul de reformă fiscală. Actul normativ adoptat de Guvern include transferul contribuţiilor de la angajator la angajat şi scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Deși noile prevederi fiscale au fost criticate şi de patronate, sindicate, dar şi de către preşedintele Klaus Iohannis, care a spus că „marea revoluţie fiscală” se transformă într-o „bulversare fiscală” ce va băga România „într-o aventură economică şi fiscală cu final trist”, Guvernul a mers până la capăt și a adoptat măsurile prin Ordonanță de Urgență.
Un alt proiect a fost introducerea TVA split, tot prin Ordonanță de Urgență. După dezbaterea în Parlament, s-au adus unele modificări astfel că măsura este obligatorie pentru companiile care au datorii la plata acestei taxe sau se află în insolvenţă. Președintele Klaus Iohannis a promulgat deja legea.
Guvernul a decis în 30 august creșterea în două etape a accizelor la carburanți, mai întâi în 15 septembrie și apoi în 1 octombrie. Măsura a dus la creșterea carburanților.
Imediat după preluarea guvermării, după o lună, premierul Mihai Tudose își exprima public nemulțumirile față de partid. „Nu putem să guvernăm cu forţa, împotriva a ceea ce vrea poporul român. De aici pleacă nemulţumirea mea şi-atunci, dacă lucrurile stau aşa, o analiză, ori sunt eu de vină, prin ce fac sau nu fac, sau sunt nişte lucruri în guvern care justifică aceste cifre – prezenţa unor miniştri cu probleme penale, lipsa de activitate a unor miniştri sau lipsa de rezultate -, săptămâna asta voi lua nişte decizii, dure, dar necesare”, spunea Mihai Tudose.
Nemulțumirea prim-ministrului apăruse după ce două membre ale Guvernului, Sevil Shhaideh și Rovana Plumb fuseseră anunțată că sunt anchetate de Direcția Națională Anticorupție în dosarul Belina.
Premierul era hotărât să meargă până la capăt pentru a-și impune decizia în fața liderului PSD. ”Nu aş putea spune că sunt într-un moment fericit al relaţiei cu Liviu Dragnea”, spunea Tudose, arătând că ia în calcul să-și dea demisia, dacă lucrurile stau atât de rău. După o ședință care s-a întins până la miezul nopții, Dragnea și Tudose au ieșit împreună, la sediul central al PSD, anunțând demisia celor două doamne din Executiv, dar și a ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc.
A fost o victorie de etapă pentru premierul Tudose. În plus, acesta nu și-a asumat legile justiției, elaborate de ministrul Tudorel Toader, astfel că pachetul de legi a fost preluat de partid, în Parlament.
În decembrie, acesta a intrat din nou în conflict cu partidul, de data aceasta cu primarul Capitalei, Gabriela Firea, cea care a contribuit și la schimbarea lui Sorin Grindeanu. Nemulțumirile au apărut pe tema sumelor pe care Guvernul le acordă autorităților locale, primarul din Voluntari, Florentin Pandele, soțul Gabrielei Firea, anunțânnd chiar că va ieși să protesteze în stradă.
Premierul s-a poziționat contrar deciziei partidului și în cazul organizării de mitinguri de susținere pentru legile justiției. Mihai Tudose nu a fost de acord cu astfel de mitinguri și nici cu ocuparea Pieței Victoriei, un simbol al protestelor #Rezist, cu un Târg tradițional de Crăciun, așa cum dorea Gabriela Firea.
Reacția acesteia a fost extrem de dură, și a mers până la acuzația că dorește să preia conducerea PSD. Scandalul s-a stins, artificial, o dată cu moartea Regelui Mihai I, însă la începutul anului 2018 este așteptată o reluare a nemulțumirilor dintre Guvern și conducerea PSD. Tot atunci este anunțată o nouă evaluare a guverării.
O ultimă provocare din partea premierului a venit o dată cu propunerile de modificare a Codului Penal și de procedură penală, pentru aplicarea Directivei europene privind prezumția de nevinovăție. Guvernul ia în considerare o Ordonanță de prorogare a prevederilor din legile controversate, și dorește ca transpunerea Directivei în lege să se facă ”conform textului” și nu cu modificări.
Citește și: Abuzul în serviciu cu pagubă sub 200.000 de euro nu se consideră infracțiune, iar pedepsele până în 3 ani se execută la domiciliu- proiect PSD
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
