Bilanțul partidelor, în 2017: PSD nu își găsește echilibrul, Opoziția e dezbinată, minoritățile au votul de aur în Parlament
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Anul 2017 a fost pentru partidele din România unul intens, cu frământări, cu conflicte, cu schimbări de lideri și cu căutări doctrinare. PSD, câștigătorul categoric al alegerilor parlamentare, are încă probleme, în contextul în care președintele partidului este șef al Parlamentului, dar nu al Guvernului. Opoziția este dezbinată și în cautarea identității doctrinare, iar UDMR și minoritățile au ”votul de aur”, care le permite să negocieze în Parlament, pentru că de ele depinde adoptarea sau nu a proiectelor majorității.
PSD: Formula președintelui partidului care nu este și premier le dă bătăi de cap social-democraților. Au ajuns să își dea jos propriul premier, în Parlament
PSD a reușit, în urmă cu un an, să câștige alegerile parlamentare cu cel mai bun scor din istoria partidului. Asta deși la guvernare, în acel moment, era un Executiv tehnocrat, condus de Dacian Cioloș. Au format o coaliție cu ALDE, în Parlament, iar majoritatea părea să fie destul de stabilă. Un prim obstacol a apărut o dată cu negocierile pentru formarea Guvernului.
Președintele PSD, Liviu Dragnea, nu a putut prelua și șefia Executivului, din cauza condamnării în dosarul "Referendumului". Iar asta a dus, în timp, la conflicte atât în interiorul PSD, cât și la conflicte cu premierul pus de partid, care nu a mai respectat linia dată de liderul social-democraților. Astfel a reușit Liviu Dragnea să își îndepărteze primul premier, Sorin Grindeanu, pe care l-a și dat jos printr-o moțiune de cenzură (o premieră în istoria parlamentarismului) și nici relația cu actualul șef al Executivului nu este foarte ușoară.
Tot anul acesta, Victor Ponta este dat afară din partid, după ce l-a criticat constant pe Liviu Dragnea și i-a luat apărarea lui Sorin Grindeanu.
Partidul și-a impus temele de guvernare și a reușit în acest an să treacă prin Parlament, fără mari eforturi, legi importante precum cea a salarizării unitare, ale cărei efecte s-au văzut imediat doar în salariile demnitarilor și ale câtorva categorii, urmând ca, de la 1 ianuarie 2018, să înceapă să se aplice și pentru categoriile cele mai importante, precum sistemul sanitar și cel al educației. Unele proiecte controversate și ample, precum Codul administrativ, Legea parteneriatului public-privat, Fondul Suveran de Dezvoltare, au fost asumate de partid și urmează să fie adoptate ca legi, în Parlament.
Și legile justiției au reușit să provoacă tensiuni între partid și guvern. Astfel, s-a decis ca pachetul de reformă să fie asumat tot de parlamentarii social-democrați, după ce ministrul Tudorel Toader a tergiversat finalizarea lui. Cu o majoritatea mai mult decât confortabilă, PSD a reușit să își treacă toate cele trei legi, într-un maraton de câteva săptămâni, în Parlament, cu prețul unor tensiuni sociale și a reacțiile internaționale care nu au întârziat să apară.
Liviu Dragnea a ajuns un lider care ia decizii într-un format extrem de restrâns, cu ședinte din ce în ce mai rare ale forurilor extinse, din care să facă parte și liderii din teritoriu. Totul a început după ce DNA l-a pus sub urmărire penală în cel de-al treilea dosar, Tel Drum. În al doilea dosar este acuzat, alături de fosta sa soție, Bombonica Prodana, de faptul că a folosit două angajate de la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman pentru a lucra la sediul PSD din Alexandria.
Noul dosar penal l-a făcut să intre într-un conflict deschis cu președintele Klaus Iohannis, iar ieșirile publice au devenit din ce în ce mai rare. La DNA, el a fost însoțit de oamenii loiali din partid, precum Codrin Ștefănescu, Marian Neacșu și mai mulți parlamentari și membri ai Guvernului.
Ședințele PSD au dispărut în ultima lună. De altfel, tactica șefului PSD a fost mai degrabă de a-și consulta apropiații prin întâlniri separate, cu fiecare în parte. Deciziile importante se iau în Comitetul Executiv Național și mai puțin în Consiliul Național, dar și într-un cerc restrâns, din care face parte și Darius Vâlcov, cel care urmărește aplicarea programului de guvernare și face evaluarea echipei de miniștri.
Tensiuni sunt așteptate să apară și în rândul liderilor din teritoriu, majoritatea primari de mari orașe. După ce Puterea le-a dat dreptul, prin Legea salarizării unice, să își stabilească la nivel local cuantumul salariilor, au apărut abuzurile, mulți edilu mărind salariile în primării mult peste capacitatea bugetului.
Acum, după ce de la 1 ianuarie 2018 se va aplica transferul contribuțiilor de la angajator la angajat și scăderea cotei de TVA la 10%, primăriile pierd mulți bani. Soluția găsită a picat în Parlament, astfel că este de așteptat ca anul care vine să îi aducă pe primarii PSD la negocieri dure cu conducerea partidului și cu Guvernul.
ALDE, un partid de 15 deputați și 9 senatori, aflat la guvernare. Călin Popescu Tăriceanu devenea lider unic al partidului după eliminarea lui Daniel Constantin
ALDE a reușit, la alegerile parlamentare de la sfârșitul lui 2016, să intre în Parlament, un succes imens pentru o formațiune mică. A intra în Parlament cu o conducere bicefală, asigurată de Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constantin. După ce Tăriceanu a ajuns președinte al Senatului, cei doi s-au certat, astfel că, la Congresul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a devenit președintele unic al partidului, în timp ce Daniel Constantin și-a anunțat un nou proiect politic, Pro România, alături de Victor Ponta.
ALDE asigură în prezent guvernarea, alături de PSD. Are 24 de parlamentari și 4 miniștri în Cabinetul Tudose: Grațiela Gavrilescu - la Ministerul Mediului și vicepremier, Teodor Meleșcanu - la Externe, Toma Petcu - la Energie și Viorel Ilie - ministru pentru Relația cu Parlamentul. Miniștrii ALDE au scăpat și de mini-remanierile făcute până în prezent, ceea ce arată că formațiunea reușește să păstreze echilibrul la nivelul coaliției de guvernare. Au existat și tensiuni între PSD și ALDE, de-a lungul anului, însă au fost rezolvate, astfel că nu s-a pus problema ruperii alianței dintre cele două formațiuni, mai ales că cei de la ALDE ar avea multe de pierdut prin plecarea de la guvernare. Cei de la PSD au reușit chiar să îi convingă pe partenerii de la ALDE să respingă proiectul privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi, care i-ar fi avantajat.
ALDE a acceptat în schimb măsurile propuse și impuse de cei de la PSD, încercând să scoată în evidență măsurile mai de dreapta din acest program de guvernare social-democrat. Cei de la ALDE încearcă să se impună, astfel, ca singurul partid autentic de dreapta din Parlament, în confruntare cu PNL, aflat în acest moment în Opoziție. Cei de la ALDE au reușit să atragă de partea loc câțiva parlamentari liberali care au părăsit formațiunea. Ultima achiziție, deputatul Eusebiu Pistru, care a trecut de la liberali în barca celor de la ALDE.
PNL, principalul partid de Opoziție, intră în ”era” Ludovic Orban. Opoziție fără succes în Legislativ
Și PNL și-a schimbat în 2017 conducerea. După eșecul parlamentarelor, PNL intră în Opoziție și, la Congres, își alege un nou lider, după ce partidul fusese condus o perioadă lungă de Alina Gorghiu și Vasile Blaga, iar după retragerea celor doi, de către Raluca Turcan. Ludovic Orban, care a fost obligat să se retragă din cursa pentru alegerile locale la București, din cauza unui dosar penal, a primit o decizie surprinzătoare de achitare, într-o primă fază, în justiție, astfel că revine și în fruntea partidului.
Fără a avea puterea de a se impune la vot, în Parlament, și în lipsa unei colaborări cu celelalte partide din Opoziție, USR și PMP, liberalii nu depus, fără succes două moțiuni de cenzură, în ambele sesiuni parlamentare, iar proiectele legislative au fost respinse pe bandă rulantă. La fel ca și amendamentele la legi importante precum Legea salarizării unitare, legile justiției sau proiectul bugetului de stat pe 2018, unde au depus mii de amendamente, toate respinse în comisii și plen.
USR își pierde liderul, pe Nicușor Dan, din cauza ”familiei tradiționale” și e în căutarea unei identități doctrinare. Opoziție atipică în Parlament, cu portavoce și filmări live
Uniunea Salvați România este, alături de PMP și ALDE, printre formațiunile care au avut șansa de a intra în Parlament, la scurt timp de la înființarea ca partid. Născută din USB, o platformă civică a lui Nicușor Dan, care activa în București, Uniunea Salvați România a intrat în Parlament cu un suflu nou, majoritatea parlamentarilor săi fiind oameni tineri, cu pregătire profesională în afara țării.
Cu toate acestea, o identitate clară doctrinară a dus la tensiuni în rândul conducerii USR. Subiectul familiei tradiționale și a susținerii acestui demers, pentru convocarea unui referendum național, a dus la demisia lui Nicușor Dan din fruntea USR. Formațiunea e condusă în prezernt de Dan Barna, însă tot mai multe voci din partid vorbesc despre nevoia unei fuziuni cu România 100, platforma civică a lui Dacian Cioloș și preluarea conducerii de către fostul premier.
USR s-a consacrat de la începutul noii legislaturi ca un partid vocal, care a schimbat mult regulile privind manifestarea în cadrul dezbaterii parlamentare. Astfel, USR a decis să își manifeste opoziția în Parlament prin ocuparea sălii de plen, zi și noapte, prin folosirea portavocilor și a proiecțiilor video, în timpul dezbaterilor pe legi importante precum legile justiției, prin transmiterea dezbaterilor live, pe paginile de Facebook. În comisia Iordache, cei de la USR au ajuns să protesteze într-un mod inedit. Au pus muzică, la sonor maxim, pentru a-l împiedica pe social-democratul Florin Iordache să își continue lucrările la legile justiției.
PMP, opoziție slabă în Parlament. Liderul Traian Băsescu, proiect amplu de unire a Republicii Moldova cu România
PMP se află în Opoziție, alături de PNL și USR, însă colaborarea dintre cele trei partide este aproape inexistentă. Interesant este că PMP a ajutat coaliția PSD-ALDE la câteva voturi importante, ultimul dintre acestea fiind cel pentru Legea ANI, unde votul unui senator PMP a dus la adoptarea proiectului în plen.
În Comisia pentru legile justiției, PMP a decis să se retragă, la fel ca și în Comisia de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009. În schimb, președintele formațiunii, Traian Băsescu, s-a lansat într-o campanie amplă pentru unirea Republicii Moldova cu țara. A devenit chiar și președinte de onoare a Partidului Unității Naționale (PUN), din Republica Moldova.
Traian Băsescu a făcut nenumărate vizite la moldoveni și chiar a cerut cetățenie în această țară, solicitare respinsă de președintele moldovean și care se află încă în faza de contestare în justiție. Între timp, a apărut informația că președintele PMP ar putea candida la alegerile parlamentare din Republica Moldova.
UDMR și minoritățile, votul decisiv pe schimbarea Guvernului și legile importante din Parlament
Reprezentanții minorităților din Parlament, Uniunea Democrat Maghiară din România și grupul minorităților naționale, au, în actualul context politic și parlamentar, votul ”de aur” în cazul unor proiecte majore.
Astfel, votul minorităților a dus la căderea Guvernului condus de Sorin Grindeanu, iar în Senat, susținerea din partea UDMR a ajutat coaliția PSD-ALDE să treacă, în ritm alert, modificările la legile justiției.
În schimbul acestei susțineri, minoritățile au primit mai multe sume de bani, la proiectul bugetului de stat, iar câteva proiecte de lege inițiate de UDMR, precum legea ANI, care a eliminat unele incompatibilități ale unor parlamentari, dar și legea privind înființarea Liceului Romano-Catolic de la Târgu-Mureș, sau proiectul prin care demnitarii și aleșii locali vor putea să își deschidă PFA-uri au trecut de Parlament, în ultimele zile de sesiune.
Ceea ce minoritățile știu este că, pentru voturi importante, pe legi organice, dar și în cazul unei moțiuni de cenzură, votul lor este cel care înclină balanța în Parlament și poate duce chiar la schimbarea Guvernului și a majorității legislative.
Citește și:
VIDEO / Fostul procuror militar Dan Voinea: Autorii fizici ai crimelor Revoluției sunt în ”jurnalul acțiunilor de luptă”
