BNR a intervenit pentru leu, dar banii din bănci se împuținează, iar dobânzile încep să crească
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Excedentul de lichiditate din sistemul bancar românesc a scăzut semnificativ în septembrie, atingând cel mai redus nivel din ultimul an, iar presiunea pe lichiditate a împins dobânzile în sus, potrivit publicației Profit.ro.
Cuprins:
Media zilnică a lichidității excedentare în raport cu BNR a fost de 20,8 miliarde de lei, o scădere de aproape o treime față de 30,7 miliarde în august. În comparație cu vârful de 45 de miliarde de lei din februarie 2026, acest nivel reprezintă mai puțin de jumătate.
Dobânzile interbancare cresc pe fondul scăderii lichidității
După o serie de intervenții pe piața valutară menite să susțină leul, presiunea pe lichiditate a dus la o creștere a dobânzilor interbancare.
ROBOR la 3 luni a urcat în septembrie de la 5,84% la 5,87%, iar rata medie a tranzacțiilor interbancare a crescut de la 5,58% la 5,67%.
„Dobânzile din piață au urcat în septembrie după ce surplusul de lichiditate a fost sterilizat prin intervențiile în piața valutară, deși condițiile monetare au rămas în mare măsură neschimbate după deprecierea leului”, explică economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu.
Creșterea dobânzilor interbancare a continuat și în prima parte a lunii octombrie. ROBOR la 3 luni a ajuns la o medie de 6,1%, în timp ce rata medie a tranzacțiilor interbancare a crescut la 5,97%.
Incertitudini politice și efectele asupra pieței financiare
Deteriorarea lichidității a fost amplificată de incertitudinile politice, inclusiv de negocierile pentru formarea unui nou guvern, după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe Luca Niculescu pentru a conduce noul cabinet.
Această situație a afectat și leul, care a devenit cea mai slabă monedă din regiune în ultimele două săptămâni.
Un raport UniCredit Bank, semnat de Anca Negrescu și Alexander Ragea, subliniază: „Mișcarea poate fi explicată prin scăderea lichidității, vizibilă încă de săptămâna trecută, în contextul incertitudinilor legate de învestirea unui nou guvern și revizuirea ratingului de credit”.
În același timp, intervențiile BNR pentru sprijinirea leului au dus la o scădere a rezervelor valutare cu 4,8 miliarde de euro în septembrie, dintre care doar 2,7 miliarde de euro sunt explicate prin plata datoriei externe.
Aceste intervenții implică achiziționarea de lei contra valută, ceea ce reduce lichiditatea existentă pe piață.
Cursul valutar și perspectivele economice
Cursul euro-leu rămâne deasupra pragului de 5,34, un nivel semnificativ mai ridicat față de cel din septembrie, când presiunea asupra monedei românești a început să se intensifice.
„Dacă se va forma o nouă majoritate parlamentară, ne așteptăm ca EUR/RON mai degrabă să se stabilizeze la nivelurile curente decât să vedem o revenire a leului”, spune Frantisek Taborsky, strateg EMEA pentru piețele valutare la ING Bank.
De asemenea, randamentele titlurilor de stat în lei pe 10 ani au scăzut la 7,14% pe an, de la 7,42% înregistrat înaintea anunțului agenției S&P privind menținerea ratingului de credit al României în categoria investment grade. Totuși, acest nivel rămâne cu 10 puncte de bază mai ridicat decât cel din luna septembrie.
Perspective complicate pentru economie
În ciuda menținerii ratingului de către S&P, avertismentele privind riscurile economice persistă.
Intrările de valută în conturile Ministerului Finanțelor și intervențiile BNR rămân factori care influențează lichiditatea.
În acest context, situația politică devine un element determinant pentru stabilitatea leului și a pieței financiare în ansamblu.
