Bulgaria devine lider mondial în stocarea energiei în baterii. Cum a ajuns să aibă o capacitate de 4 ori peste a României

Cu alte cuvinte, Bulgaria a ajuns lider mondial în ceea ce privește ponderea producției solare care poate fi mutată, prin baterii, din orele de zi în orele fără lumină naturală. Potrivit cifrelor, vecinii noștri depășesc Chile (76%) și Australia (60%) în acest clasament.

Cum a devenit Bulgaria lider în stocarea energiei regenerabile

Creșterea capacității de stocare a energiei în Bulgaria a fost impresionantă. În 2025, țara a instalat 3 gigawați-oră (GWh) de capacitate nouă, deși în 2024 aproape că nu exista o astfel de infrastructură.

Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale

Până în luna mai 2026, capacitatea totală s-a dublat, ajungând la 8,6 GWh, conform datelor Ember.

Această expansiune accelerată a fost posibilă datorită sprijinului guvernamental și procedurilor administrative simplificate, iar specialiștii anticipează o continuare a acestui trend până în 2030.

Impactul asupra sistemului energetic național este deja vizibil. Dacă în prima jumătate a anului 2023 energia solară nu contribuia deloc la cererea de electricitate din timpul serii, în 2026, combinația dintre energia solară și baterii a asigurat, în medie, 24% din necesarul energetic al țării între orele 19:00 și 21:00.

De asemenea, între 19:00 și 07:00, energia stocată în baterii a reprezentat aproximativ 10% din consumul total de electricitate.

„Bulgaria a înregistrat cea mai semnificativă transformare în rândul principalelor piețe analizate, o parte substanțială din creșterea puternică a producției de energie solară ajungând acum la consumatori și în afara orelor cu lumină naturală”, se precizează în raportul Ember.

Stocare record de energie solară: Bulgaria depășește California, Chile și Australia

Comparativ, alte piețe mari de energie avansează și ele, dar într-un ritm mai lent.

În California, de exemplu, energia solară stocată în baterii a acoperit puțin peste 25% din cererea de electricitate între orele 19:00 și 21:00 în prima jumătate a anului 2026, față de doar 6,8% în aceeași perioadă din 2023.

Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale

În Chile, bateriile contribuie deja la acoperirea a peste 10% din consumul energetic de seară și noapte.

Uniunea Europeană se confruntă cu provocări în ceea ce privește adoptarea capacităților de stocare a energiei în baterii, situându-se sub media globală, potrivit raportului publicat de Ember.

În 2025, blocul comunitar a adăugat 27 GWh de capacitate de stocare în baterii, un volum suficient doar pentru a transfera 16% din noua producție zilnică de energie solară spre alte intervale orare, sub media globală de 18%.

Câtă energie solară ar putea stoca Bulgaria în baterii

Raportul evidențiază Bulgaria ca lider regional în utilizarea bateriilor pentru stocarea energiei solare, cu un potențial teoretic de 77%.

„Această cifră nu reflectă energia electrică efectiv transferată, deoarece utilizarea bateriilor depinde de reglementările de pe piața de energie electrică”, a explicat Ember.

Analiza pentru Bulgaria s-a bazat pe datele furnizate de Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică (ENTSO-E).

Datele includ procesele de încărcare și descărcare a bateriilor din cadrul centralelor solare, deși funcționarea bateriilor independente a fost estimată pe baza altor indicatori, precum consumul orar raportat și importurile nete de energie.

Expansiunea globală a energiei solare

La nivel global, energia solară a atins un nou record, generând peste 10% din producția totală de electricitate în prima jumătate a anului 2026, aproape dublu față de 5,6% în aceeași perioadă din 2023.

Producția de energie solară a crescut de la 769 TWh în 2023 la 1.564 TWh în 2026, în timp ce producția totală de energie electrică a înregistrat o creștere de 12%.

Totuși, provocarea majoră rămâne concentrarea producției solare în timpul zilei. Între orele 11:00 și 14:00, energia solară a acoperit peste 25% din cererea globală de electricitate în prima jumătate a anului 2026, dar aportul a scăzut aproape de zero pe timpul nopții, între orele 20:00 și 05:00.

Acest dezechilibru menține combustibilii fosili relevanți în intervalele fără lumină solară, chiar și în regiunile unde energia solară are o pondere ridicată.

Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale. Sursa: Ember, Transelectrica.

Costurile bateriilor scad semnificativ

Un factor care poate schimba acest peisaj este scăderea semnificativă a costurilor de stocare a energiei în baterii. Între 2010 și 2025, costul mediu global de instalare a acestor sisteme a scăzut cu 95%, de la 2.634 dolari la 140 dolari per kilowatt-oră.

În 2026, se estimează o creștere cu 50% a noilor capacități globale de stocare în baterii, până la 459 GWh, față de 307 GWh în 2025.

Teoretic, această creștere ar putea permite transferul a 34% din noua producție zilnică de energie solară către intervalele orare fără lumină naturală, un progres semnificativ comparativ cu 18% în 2025 și doar 4% în 2021.

„Energia solară ieftină produsă în timpul zilei a devenit principala forță care remodelează rețelele electrice din întreaga lume, înregistrând o creștere mai rapidă decât orice altă sursă de electricitate. Bateriile au devenit acum suficient de ieftine și de performante pentru a deschide calea către următoarea etapă de dezvoltare a energiei solare”, a declarat Kostantsa Rangelova, analist la Ember și autoare a raportului.

Bulgaria, de 4 ori peste România, dar începem să avansăm

Pentru Bulgaria, datele prezentate de Ember și ENTSO-E (European Network of Transmission System Operators for Electricity, adică Rețeaua europeană a operatorilor de transport și de sistem pentru energie electrică) indică peste 8,6 GWh de capacitate de stocare în baterii în mai-iunie 2026. Datele operatorului bulgar indicau atunci aproximativ 3,43 GW putere instalată în baterii.

Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale

Pentru România, cele mai recente date Transelectrica arată că, la 1 august 2026, bateriile de stocare au ajuns la 1.975 MWh capacitate, adică 1,97 GWh, cu o putere instalată de 989 MW.

Așadar:

8,6 GWh / 1,97 GWh = aproximativ 4,36

Acest lucru înseamnă că Bulgaria avea în iunie de peste 4 ori mai multă capacitate de stocare în baterii decât România, în luna august.

Diferența este foarte mare și la puterea instalată:

• Bulgaria: ~3.432 MW

• România: 989 MW

Asta înseamnă aproximativ 3,4 ori mai multă putere de stocare în Bulgaria.

Astfel, la jumătatea anului 2026, Bulgaria avea peste 8,6 GWh de capacitate de stocare în baterii, adică de peste 4 ori mai mult decât România, care ajunsese la 1,97 GWh în august, potrivit datelor disponibile.

Un alt aspect interesant este că România a crescut extrem de rapid în ultimele luni. La începutul lui 2025 aveam doar 269 MWh, potrivit Transelectrica, în aprilie 2025 ajunsesem la circa 399 MWh. În iunie 2026, deja eram la 1,63 GWh, iar la 1 august am atins 1,97 GWh.

România cumpără energie din Ucraina și Bulgaria

Cifrele oficiale arată că, în ultimele 30 de zile, România a importat numai din Bulgaria aproape 470 GWh.

Nuclearelectrica cumpără energie electrică și din Ucraina, cu sprijinul companiei Energocom, furnizorul de curent din Republica Moldova, a anunțat recent instituția română.

Cum arată o zi pe piața de energie din România/Bulgaria. „Nu ne țepuiesc ei, e diferența între a-ți face treaba și a nu ți-o face”, spune Otilia Nuțu, expert în energie.

Criza energetică a fost accentuată de seceta severă și de scăderea debitelor râurilor, inclusiv ale Dunării, a anunțat premierul Ilie Bolojan. În consecință, vineri, 31 iulie, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pe toată durata lunii august.

Reactorul 1 al Centralei de la Cernavodă a fost închis controlat marți, pe 28 iulie, iar când se va opri și al doilea rector al centralei nucleare, România rămâne fără circa 1.400 MW de putere de producție.

Exploziile de duminică, pentru a devia cursul Dunării spre Centrala nucleară de la Cernavodă, nu au reușit să spargă stânca Pârjoaia, a anunțat contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forţelor Navale, dar au fost reluate ulterior cu succes.

Giganții auto Dacia și Ford au sistat deja voluntar producția până pe 19 august pentru a sprijini rețeaua națională, măsuri similare fiind așteptate și din partea altor mari consumatori industriali.

„Economisirea voluntară în orele de seară, când există deficit, va fi crucială. Facem apel către cetățeni, companii și autorități publice să își planifice reduceri voluntare”, a adăugat Bolojan.

Ministrul interimar al apărării și al transporturilor, Radu Miruță (USR), a declarat recent că un proiect esențial pentru dragarea brațului Bala, care ar fi putut preveni dificultățile actuale de pe Dunăre, stă blocat de peste trei ani și jumătate la Ministerul Transporturilor.

Ulterior, pe 13 august, Guvernul a confirmat și oprirea controlată a Unității 2 a Centralei Nuclear-Electrice (CNE) Cernavodă, ca urmare a scăderii debitelor Dunării.

Autoritățile asigură că alimentarea cu energie electrică va fi acoperită din surse alternative și importuri, iar consumatorii casnici nu vor resimți impactul.

De asemenea, Ministerul Energiei a pregătit patru scenarii și soluții de rezervă pentru criza energetică, după ce se închide Reactorul 2 de la Cernavodă.