O piesă de muzeu, cumpărată la licitație

Obiectul a fost realizat la Sibiu, în primele decenii ale secolului al XVIII-lea, și este legat de numele lui Sebastian Hann, considerat cel mai important aurar al Transilvaniei. Cana era pornită în licitație de la 35.000 de euro, dar prețul final a urcat de patru ori mai mult, până la 140.000 de euro.

„Cana cu unicorn” a fost adjudecată miercuri, 1 iulie, în cadrul „Licitației Transilvania”, organizată de Artmark. Înainte de vânzare, obiectul a putut fi văzut la Palatul Cesianu-Racoviță din București.

Piesa nu este valoroasă doar prin vechime sau prin materialul din care este făcută. Ea este considerată una dintre capodoperele artei decorative transilvănene, este realizată din argint parțial aurit și are pe corp scena biblică a luptei dintre David și Goliat. De aici vine una dintre denumirile sub care este cunoscută. Cealaltă denumire, „Cana cu unicorn”, vine de la figura de pe capac: un unicorn, simbol heraldic al familiei nobiliare Kornis.

De ce este atât de valoroasă cana

Artmark a prezentat piesa ca pe o raritate extremă și ca pe o piesă muzeală excepțională, realizată la Sibiu în primele decenii ale secolului al XVIII-lea. Casa de licitații l-a descris pe Sebastian Hann drept artistul considerat cel mai mare aurar al Transilvaniei. Pentru istoria artei decorative transilvănene, Hann este comparat, ca importanță, cu Nicolae Grigorescu în pictura românească. Stabilit la Sibiu, el a lucrat pentru nobili, demnitari și familii importante ale provinciei, într-o perioadă în care orașul era unul dintre centrele economice și culturale ale Transilvaniei habsburgice.

Piesa este legată și de un alt aurar sibian, Michael Hossmann. Potrivit cercetătoarei Daniela Dâmboiu, citată de Artmark, „Cana David și Goliat” sau „Cana cu Licornul” este opera a doi aurari sibieni: Sebastian Hann și Michael Hossmann.

Cu alte cuvinte, cana nu este doar un obiect decorativ scump. Este o piesă care spune o poveste despre Sibiul de acum 300 de ani, despre nobilii Transilvaniei, despre meșterii orașului și despre felul în care argintul și aurul erau transformate în scene sculptate.

Apel pentru ca piesa să ajungă la Sibiu

Înaintea licitației, Alexandru Constantin Chituță, director de proiecte culturale al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, a făcut un apel public către autoritățile sibiene, mediul privat și comunitate pentru cumpărarea piesei și readucerea ei la Sibiu. Chituță a spus că obiectul ar completa patrimoniul Muzeului Brukenthal, unde se află deja o altă lucrare celebră a lui Sebastian Hann, decorată cu un leu pe capac.

„Dacă ne pasă de istoria orașului și de personalitățile care au făcut celebru Sibiul, nu trebuie să rămânem indiferenți. Cana cu unicorn trebuie să ajungă la Sibiu”, a transmis Alexandru Chituță.

El a spus și că expunerea piesei într-un spațiu reprezentativ, cum ar fi Turnul Sfatului după restaurare, ar arăta preocuparea Sibiului pentru conservarea patrimoniului local.

Câte astfel de piese mai există

Raritatea obiectului a fost unul dintre argumentele cele mai importante ale apelului public. Potrivit lui Alexandru Chituță, în lume se mai cunosc doar două exemplare asemănătoare: unul aflat în colecția Muzeului Brukenthal, decorat cu un leu în locul unicornului, și un altul păstrat în Germania, cu reprezentarea unui cavaler.

Piesa vândută acum era cunoscută și în literatura de specialitate. Artmark citează studiul Danielei Dâmboiu, care arată că obiectul are un traseu istoric complicat, legat de familia Kornis, una dintre cele mai influente familii ale Transilvaniei de la începutul secolului al XVIII-lea.

Lucrările lui Sebastian Hann se vând scump și la marile case de licitații

Numele lui Sebastian Hann are greutate și pe piața internațională. În 2023, la Christies New York, o altă cană transilvăneană din argint parțial aurit, marcată Sebastian Hann și datată circa 1697, a fost adjudecată cu 390.600 de dolari.

Christies îl descrie pe Hann drept unul dintre cei mai importanți aurari transilvăneni ai perioadei baroce și arată că aproximativ 100 de lucrări îi sunt atribuite. Casa de licitații notează că operele sale sunt recunoscute pentru compozițiile complexe și pentru temele istorice și mitologice.

Vânzarea din România, la 140.000 de euro, arată că piața locală începe să trateze astfel de piese istorice la un nivel apropiat de importanța lor muzeală. Pentru cumpărători, este o piesă rară. Pentru Sibiu, este însă și o parte din istoria orașului care nu a mai ajuns, cel puțin deocamdată, în patrimoniul public.

Vezi subiectele la matematică de la Bac 2026 și subiectele la istorie de la Bacalaureat!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.