Ce cred economiștii despre înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare în varianta Cîțu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul Florin Cîțu se împotrivea realizării unei bănci de dezvoltare atunci când era în opoziție și proiectul era susținut de PSD, însă îl susține acum, când este la guvernare. Prim-ministrul spune că noul proiect este diferit și că noua instituție va fi „un vehicul pentru fonduri europene”.
Cuprins:
- Independentă și nu prea
- Consultant fiscal: Instrument pentru a ocoli Comisia Europeană
- Tipul proiectelor finanțate, principala problemă
- Adrian Bența: Dacă investițiile sunt proaste, cetățenii vor plăti
- Lucian Isar, favorit pentru a prelua conducerea BND
- Istoria proiectului
- Ce alte instituții financiare mai are statul român
- Cum e la alții
- „Mândria” lui Putin, salvată de stat de la faliment
Banca Națională de Dezvoltare (BND) nu este o necesitate pentru România în acest moment, proiectele de investiții putând fi finanțate oricând de instituțiile financiare deținute de statul român, de băncile comerciale private sau de instituții internaționale, precum Banca Europeană de Investiții (BEI) sau Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), consideră economiștii consultați de Libertatea.
Aceștia spun că, în realitate, Banca Națională de Dezvoltare este doar o sinecură pentru politicienii și rudele lor, care vor fi angajate de către aceasta, și va fi „sifonată” de primarii care vor să realizeze rapid proiecte și care altfel nu ar putea beneficia de finanțare de la băncile private.
Ministerul Finanțelor a publicat în luna august proiectul ordonanței de urgență care reglementează înființarea băncilor naționale de dezvoltare în România.
Aceasta ar urma să finanțeze:
- Întreprinderi mici și mijlocii (IMM), startup-uri și întreprinderi inovatoare
- Unități administrativ-teritoriale, adică primării, consilii locale sau județene
- Societăți de utilități publice aflate în subordinea unităților administrativ-teritoriale
- Companii de stat
- Universități, centre de dezvoltare, entități socio-culturale, întreprinderi sociale.
BND va putea furniza împrumuturi, garanții, investiții de capital, precum și participații și acțiuni.
Aceasta va trebui să acorde o atenție deosebită IMM-urilor, activităților finanțate din fonduri europene, cercetării, agriculturii, marilor proiecte de infrastructură și investițiilor strategice.
Independentă și nu prea
Articolul 10 din proiect spune, la alineatul 2, că procedura de numire a organelor statutare se stabilește prin hotărâre de guvern.
Alineatul 5 arată însă că deciziile privind activele se iau „fără implicarea sau acordul Ministerului Finanțelor”.
De asemenea, alineatul 6 precizează că „deciziile privind politica bancară trebuie să se bazeze doar pe considerente economice, în ceea ce privește activitățile efectuate în condiții de piață, respectiv pe mandatele specifice acordate în ceea ce privește activitățile de dezvoltare efectuate”.
Consultant fiscal: Instrument pentru a ocoli Comisia Europeană
Analiștii sunt sceptici cu privire la viitorul Băncii de Dezvoltare.
„Va fi o sinecură de la care politicieni și rudele lor să-și tragă bani nemeritatți și ce mai rămâne vor fi risipiți pe proiecte care altfel nu ar fi primit finanțare din altă parte”, a declarat, pentru Libertatea, consultantul fiscal Emilian Duca.
Acesta spune că planul Guvernului este de a o folosi drept instrument extrabugetar. Mai exact, creditele pe care aceasta le va da nu vor fi incluse în datoria publică și nici în deficitul bugetar.
„Sincer să fiu, o necesitate vitală nu văd în înființarea băncii. Ideea de bază este ca banii să fie folosiți pentru obiectivele de investiții. Există astfel de bănci internaționale de dezvoltare. Dacă este o investiție productivă, banii vor fi plătiți din taxele de funcționare, dacă nu, creditele vor fi plătite din alocațiile bugetare. Doar mutăm niște bani de sub controlul Comisiei Europene”, spune Duca.
Obiectivele pot fi generoase, dar experiența ne arată că statul nu are vreun succes notabil cu investițiile.Emilian Duca:
Tipul proiectelor finanțate, principala problemă
Acesta se teme de proiectele pe care această bancă va ajunge să le finanțeze.
„Spre exemplu, dacă se face o rețea pentru încărcarea mașinilor electrice, atunci aceasta va produce bani. Dacă facem parcuri la țară, atunci nu. Nu sunt convins că e o entitate utilă și am serioase dubii că banii nu vor fi sifonați”, mai spune acesta.
Emilian Duca mai spune că acest gen de proiecte nici nu ar trebui să treacă de normele de prudențialitate impuse de Banca Națională a României (BNR).
„Noi suntem deja trași de mânecă de Comisia Europeană, suntem în procedură de deficit excesiv și trebuie ca de anul viitor să reducem deficitul”, punctează consultantul.
Adrian Bența: Dacă investițiile sunt proaste, cetățenii vor plăti
Și consultantul fiscal Adrian Bența este îngrijorat de natura investițiilor.
„Depinde de intenție: dacă va fi doar de finanțare a investițiilor, atunci toate celelalte bănci de stat, precum CEC și Eximbank, pot da credite. Cred că vor să o personalizeze pentru proiectele mari. Dacă facem o autostradă de la Nădlac la Vama Veche prin Alexandria, de exemplu, atunci această bancă o poate finanța. Dar ea trebuie să fie cu taxă, ca să poți să returnezi creditul”, spune Bența.
Iar dacă investițiile sunt proaste, atunci în final cetățenii vor ajunge să le plătească.
Dacă nu se respectă criteriile bancare, atunci cetățenii vor plăti, fie direct, fie indirect. Dacă o primărie pune pavele și viitorul primar nu mai plătește, atunci creditorul va câștiga în instanță, eventual și cu daune interese.Adrian Bența:
Lucian Isar, favorit pentru a prelua conducerea BND
Potrivit unor surse bancare, BNR a avizat deja proiectul Ministerului Finanțelor.
Conform acestora, noua instituție financiară vizează concentrarea unor funcții bine plătite.
„Vor să concentreze niște funcții la un loc și să o controleze politic”, spun sursele.
Potrivit acestora, Lucian Isar - soțul Alinei Gorghiu și reprezentantul României la BERD, este favorit pentru a conduce viitoarea bancă de dezvoltare.
Isar nu a putut fi contactat de Libertatea pentru prezentarea unui punct de vedere.
Sursele mai spun și că aleșii locali susțin puternic înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare, deoarece aceștia cred că le va aviza rapid proiectele.
Diferența între o bancă clasică și cea de dezvoltare este că aceasta din urmă nu va primi depozite de la populație.
„Nu prea e bancă în sensul clasic, adică nu vor lua depozite. Așa că supravegherea BNR nu este decât parțială”, conform surselor.
Istoria proiectului
Proiectul Băncii Naționale de Dezvoltare datează încă din vremea Guvernării PSD, acesta fiind susținut puternic de fostul lider PSD Liviu Dragnea și de Eugen Teodorovici, fost ministru de finanțe.
Proiectul a fost respins de Guvernul Orban în iulie 2020. Același proiect a primit aviz negativ la Cabinetul Cîțu în martie 2021.
În octombrie 2015, Florin Cîțu scria pe Facebook că nu există nicio justificare pentru existența unei bănci de dezvoltare.
Însă în luna iunie 2021, Cîțu a spus că acel proiect era greșit, iar noua bancă va fi înființată pentru a fi un vehicul pentru accesarea de fonduri europene.
„Acea bancă era un proiect tâmpit. Aceasta pe care o veţi vedea este un proiect foarte bun. Uitaţi-vă în ordonanţă, că sunt date foarte diferite. Acum este înfiinţată pentru a fi un vehicul pentru fonduri europene. Este o bancă de dezvoltare. Va fi clar că vom reforma celelalte instituţii financiar-bancare de stat”, a spus Cîțu, potrivit ZF.ro.
Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie și consilier pe probleme economice al lui Ludovic Orban, a scris însă că proiectul pus de Finanțe în dezbatere publică este 95% copiat după cel al lui Eugen Teodorovici, conform Republica.ro.
„Este un organism care poate gestiona eficient, de exemplu, fonduri europene, credite de la BEI, BERD și așa mai departe. Deci este un organism prin care urmărim să desfășurăm investiții foarte mari. Atunci este important să avem un organism care să-ți poată lua un proiect de la început și să ți-l poată duce la capăt. Vorbim de investiții foarte mari”, spunea, în 30 august, și Dan Vîlceanu, ministrul finanțelor, citat de Hotnews.
Ce alte instituții financiare mai are statul român
Pe lângă viitoarea bancă de dezvoltare, România deține deja o serie de instituții financiare.
- CEC Bank - bancă comercială, aceasta acordă credite și primește depozite.
- EximBank - sprijină exportatorii.
- Banca Românească - bancă comercială, a fost cumpărată în 2020 de către EximBank de la grupul grec NBG.
- FNGCIMM - Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. Oferă garanții, iar prin intermediul său se derulează programele IMM Invest, Agro Invest și Prima Casă.
- Fondul Român de Contragarantare - acordă contragaranții pentru garanțiile emise de FNGCIMM. De asemenea, oferă garanții pentru programul Investește în Tine, prin care studenții pot accesa credite.
Cum e la alții
Bănci de Dezvoltare există în mai multe țări.
- Germania. KfW, banca sa de dezvoltare, este folosită de stat pentru a derula programele sale guvernamentale. În 2018, era a treia bancă germană ca mărime, cu active de 486 miliarde de euro, conform Euromoney. În anul 2020, KfW a fost numită de către revista Global Finance drept „cea mai sigură bancă din lume”. Este pentru a cincea oară consecutiv când primește acest titlu.
- Coreea de Sud. Statul deține Korea Development Bank, care este acționară la unele dintre cele mai mari concerne din țară, precum Samsung, KEPCO sau Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering. În anul 1998 a fost folosită de stat pentru a închide controlat conglomeratul Daewoo, după falimentul acestuia.
„Mândria” lui Putin, salvată de stat de la faliment
Și Rusia are propria sa bancă de dezvoltare, numită Vnesheconombank (VEB). Aceasta este deținută de stat și este unul dintre proiectele principale ale președintelui rus Vladimir Putin. Acesta a fost în 2008 președintele consiliului de supraveghere al băncii de dezvoltare.
VEB a investit 50 de miliarde de dolari, în principal în infrastructura de la Soci pentru Olimpiada de iarnă din 2014.
După anexarea Crimeei de către Rusia, VEB a fost pusă sub sancțiuni internaționale. Din anul 2016, statul rus a susținut VEB cu 4,5 miliarde de dolari astfel încât să nu intre în faliment, conform IntelliNews.com. Multe din investițiile sale nu au dat randamentul scontat, iar o parte din împrumuturi au fost restructurate.
În 2018, Bloomberg scria că VEB intenționează să ceară statului rus un ajutor de 18 miliarde de dolari. Moscova i-a promis subvenții totale de 9,1 miliarde de dolari de la buget, până în 2024. La acesta se adaugă alte sume de bani pentru recapitalizare și acordarea de credite cu dobânzi mici, pachetul total ajungând la 22 de miliarde de dolari, conform IntelliNews.
![Război pe salarii la Antena 1! Cât primește Irina Fodor la Asia Express și ce scrie în contractul secret al lui Radu Vâlcan [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/XyXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL3RRZ0Jkb1Z2dnhxZmNPMm9uRmpJbmpKczhCN0ttVFR5OUxFS2pWaFUuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/Ldyk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2E2OWFNRk9WcHd0TUJLZEs1UWtzbm9DVE9zdW9Tb0V5MDZIdUowWGQuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
