Aproximativ 700 de români care trăiesc în străinătate au votat până la deschiderea urnelor în ţară, cei mai mulţi exprimându-şi dreptul la vot în Melbourne, Australia.
Cuprins:
Potrivit site-ului prezenta.bec.ro, până la ora 7.00, aproximativ 700 de români din străinătate Românii din Diaspora au început deja votul pentru alegerile parlamentare 2016, înregistrându-se 8.889 de cereri de vot prin corespondenţă. În afara ţării s-au constituit 417 secţii de votare, procesul de vot întinzându-se pe durata a 36 de ore din cauza fusului orar. Primele secţii de votare s-au deschis sâmbătă, la ora 20:00, în Australia şi Noua Zeelandă, în timp ce ultimele se vor închide luni, la ora 06:00, pe Coasta de vest a Americii de Nord.
Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscrişi în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar.
Românii cu domiciliul în străinătate vor vota la secţiile de votare organizate în străinătate, în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.
Ministerul Afacerilor Externe a organizat 417 secţii de votare în străinătate, "cel mai mare număr organizat vreodată", cu 111 secţii de votare mai mult decât la alegerile parlamentare din 2012 şi cu 123 de secţii de votare mai mult decât la scrutinul pentru alegerile prezidenţiale din 2104, potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Ionuţ Vâlcu.
Din cele 417 secţii, 193 sunt organizate pe lângă ambasade, consulate şi institute culturale, 217 sunt înfiinţate ca urmare a propunerilor motivate făcute de MAE şi doar şapte în urma solicitării a cel puţin 100 de cetăţeni care s-au înscris în Registrul Electoral până la 14 septembrie 2016: patru secţii în R. Moldova, două în Spania şi una în Marea Britanie.
Deşi pentru prima dată pot vota prin corespondenţă, românii nu au profitat de această oportunitate: doar 8.889 şi-au exprimat dorinţa în acest sens.
Cele mai multe secţii de vot vor fi în:
Lista completă a secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul MAE.
Ionuţ Vâlcu a explicat că în oraşele în care la scrutinul prezidenţial din 2014 a fost un flux mare de votanţi au fost înfiinţate mai multe secţii de votare, precum Chişinău - 12 secţii, Londra - 8, Bruxelles- 7, Paris- 6, Roma şi Madrid - câte 5.
MAE a trimis în străinătate 1.993.930 de buletine de vot, jumătate pentru Senat şi jumătate pentru Camera Deputaţilor. Numărul a fost stabilit pe baza estimărilor făcute de misiunile diplomatice ţinând cont de prezenţa la vot la scrutinele anterioare şi de dispersia teritorială a comunităţilor româneşti din străinătate.