Cele patru crize paralele ale Guvernului: „Suntem ca un pacient ajuns la spital, dar care nu vrea niciun fel de operație”

În timp ce autoritățile au primit bilă verde de la două agenții de rating prin menținerea calificativului de țara recomandată investițiilor pentru România, lucrurile nu stau la fel de bine în privința absorbției ultimilor bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Iar în privința energiei și a motorinei, țara noastră este oficial în criză, iar toate soluțiile sunt doar pe termen lung.

Nu avem bani, dar stăm mai bine ca anul trecut

Reamintim, România și-a asumat un deficit bugetat, adică diferența între venituri și cheltuielile statului, de 6,2% din Produsul Intern brut (PIB) la final de an.

Țara noastră trebuie să scadă masiv cheltuielile, după nivelul de 9,3% lăsat de guvernarea condusă de Marcel Ciolacu până la un nivel de 3%, cât e maximul permis de tratatele europene.

Față de anul trecut, Guvernul a reușit scăderea deficitului de la 3,64% în primele șase luni din 2025 la 2% în același interval din acest an.

„Suntem într-o situație de criză majoră, atât la nivel local, cât și regional. Trebuie făcute reforme clare, nu mai putem continua așa. Pe de altă parte, nu există niciun fel de consens pe niciun fel de problemă. Este un blocaj guvernamental, există grupuri care nu vor niciun fel de schimbare. Suntem ca un pacient ajuns la spital, dar care nu vrea niciun fel de operație, dar el e în precolaps”, a declarat economistul Andrei Caramitru.

Ne-am asumat reforme, dar nu le vrem

Problema este că îndeplinirea deficitului ține de realizarea reformelor asumate în PNRR pentru ca România să primească fondurile europene. PNRR se termină la 31 august, iar țara noastră trebuie să adopte o serie de legi. Iar în acest moment, legea salarizării și decarbonarea sunt scandaluri continue.

Mai mult, creșterea de anul trecut a taxelor a dus și la scăderea consumului, ceea ce mai departe frânează economia și investițiile.

„Cu deficitul stăm bine. Suntem exact cum era de așteptat, se vede impactul majorării taxelor. Și se vede și în partea de cheltuieli, adică acum creșterea fiscalității a majorat inflația, care a redus valoarea reală a cheltuielilor statului cu pensiile și salariile, rămase înghețate. Toată această politică a dus la scăderea deficitului bugetar, dar e de văzut până la final. Până acum, execuția bugetară arată bine”, arată pentru Libertatea profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Legea salarizării, marele ghimpe din PNRR

În privința PNRR, acesta este de părere că România va lua majoritatea fondurilor disponibile, dar spune că o serie de reforme nu se vor putea realiza.

„Cu PNRR, un aspect este că legea salarizării este cu cel mai mare impact social. Este foarte greu să faci o asemenea lege, ea prin definiție este o misiune imposibilă. Ea reflectă o mentalitate militarist-centralist-colectivistă de a rezolva o problemă. Salariul este un preț, iar orice preț este flexibil în virtutea cererii și ofertei. Dacă Guvernul ar da mâine legea castraveților, lumea ar fi nemulțumită”, susține Glăvan.

„La acest lucru s-a adăugat și o așteptare greșită, când fostul premier Marcel Ciolacu a spus că va fi făcută când vor fi bani. A creat așteptarea că se dă ceva”, afirmă el.

Sindicatele, în stradă

Sindicatele au protestat recent împotriva legii, afirmând că aceasta va duce la scăderea salariilor.

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, susține că lefurile nu vor scădea, iar legea are o prevedere prin care se menționează că cei cărora ar trebui să li se reducă urmează să primească o diferență compensatorie până în 2031.

Numai că sindicatele spun că unele bonusuri vor dispărea, ceea ce înseamnă de facto reducerea câștigului net, iar din 2031 bugetarii se vor putea trezi și fără compensarea în cauză.

„A spune că salariile nu scad este o vrăjeală. Prin înghețare ele de fapt scad prin inflație, iar statutul social al meseriei se duce în jos. Dacă nu facem legea, putem să indexăm la toată lumea. După părerea mea, o astfel de lege nu se va putea face pe repede-înainte”
Bogdan Glăvan, profesor de economie

Ce trebuie tăiat

Acesta spune că, din momentul ce avem un deficit așa mare, statul trebuie să taie din cheltuielile de funcționare.

„Să crești taxele doar îți oferă un moment de respiro. Dar reducând competitivitatea fiscală înrăutățești alte aspecte, precum consumul”, punctează el.

Profesorul spune că există trei metode prin care statul își poate reduce cheltuielile:

1- administrația. Reforma administrației locale a fost însă blocată de PSD.
2- reducerea sectoarelor publice mari, precum Educația și Sănătatea prin extinderea sectorului privat. Glăvan dă ca exemplu posibilitatea ca cetățenii să își direcționeze contribuțiile de sănătate unde doresc și de a beneficia astfel de tratamente în spitale private;
3- companiile de stat, a căror eficientizare unde ar fi trebuit să fie făcută prima oară, înainte de creșterea taxelor.

30% din TVA este necolectat

Economistul Andrei Caramitru are idei apropiate pentru ca statul să facă rost de bani.

„Pe partea de deficit avem 13.000 de ordonatori de credite, e aberant. Avem 3.000 de comune, dar avem mult mai puțini copii ca inainte, astfel că trebuie să rebalansăm administrația și educația. Avem și digitalizarea care nu există, suntem ca în anii 90. Acestea sunt lucruri de bun simț, dar care nu se fac. La Cadastru, dacă puneau datele în cloud-ul guvernamental atunci avea acces la date și Fiscul și se vedeau ce proprietăți are fiecare. Dar nu au vrut, ca să aibă acces doar 2-3 șmecheri. La ANAF avem 30% din TVA necolectat, iar 80% din acesta sunt importuri și firme de comerț băgate apoi în insolvență”, explică acesta.

Soluția sa este taxarea inversă la TVA, aceeași pe care o susține și avocatul Gabriel Biriș de ani buni.

„Cât timp vom funcționa pe microfeude noi vom fi mereu în faliment. O țară este funcțională dacă își colectează taxele și își apără granițele”
Andrei Caramitru, economist

Politrucii câștigă întotdeauna

Glăvan spune însă că de regulă elitele care se opun reformelor câștigă.

„Reforma înseamnă ca establishmentul să piardă din putere. Dar nu vrea! Ca să se întâmple reforme, trebuie să fim într-o situație foarte proastă. Dar noi suntem ca în povestea Petrică și Lupul… Noi primim anual câte 3-4% din PIB bani de la Bruxelles. Cât timp primim acești bani nu vor fi probleme”, explică el.

„În schimb, există o mare frustrare politică, pentru că nu există o alternanță la putere. Și cu cât se lungește, cu atât crește valul de frustrare”, avertizează acesta.

Criza energetică: „Nu poți decât să te enervezi de proști ce am fost”

În privința situației energetice, profesorul spune că situația este exasperantă și „nu poți decât să te enervezi de cât de proști am fost”.

„Am primit bani de la UE să facem centrale pe gaze în locul celor pe cărbune, dar noi nu am făcut alternativa. Am stat la fel și în privința problemei cu Dunărea, este veche de când lumea, dar doar acum ne-am trezit să facem lucrări la brațul Bala. Noi dacă nu închideam cărbunele, tot într-o situație proastă eram…”, spune expertul.

Guvernul face apel la reducerea consumului

Reamintim, Guvernul a făcut apel la populație pentru a-și reduce consumul în intervalul 18-22.00 deoarece aceasta este perioada în care țara noastră nu își poate produce singură necesarul, iar importurile trec de la o treime din consum.

Problema o constituie faptul că țara noastră a închis mare parte din capacitățile de generare pe cărbune, așa cum și-a asumat prin PNRR. De asemenea, un reactor de la Cernavodă a fost închis din cauza secetei, iar curând urmează al doilea.

În schimb, capacitățile pe gaze ce trebuiau construite la Turceni și Ișalnița nu sunt decât pe hârtie, iar la Iernut finalizarea unei alte termocentrale pe gaze trenează de 7 ani.

Concomitent, țara noastră nu a investit așa mult în baterii pentru stocare: în timp ce Bulgarii au o capacitate instalată de 8.600 MW, România are doar 2.000 MWh capacitate și 1.000 MW putere, conform site-ului specializat E-nergia.ro.

„Nu am avut și nu vom avea vreo direcție. În energie, au fost tot felul de interese. Hidroelectrica are interes să fie prețuri mari pentru că face profituri mari prin faptul că ei fac echilibrarea. Și la final de an șefii își iau bonusuri mari. Plus că mai sunt sute de traderi care fac importuri și au și ei interesul de a fi prețuri mari”, acuză și economistul Andrei Caramitru.

„Birocrația face legislația”

În schimb, Glăvan critică măsurile intervenționiste ale Uniunii Europene.

„Planificarea centrală a UE este un socialism, este o enormitate. Măcar față de acum zece ani avem mai multe opțiuni. Noi însă ne chinuim să facem autostrăzi, când de fapt marea revoluție pe planetă este AI-ul! Eu am fost tot timpul oponentul acestor politici de tip intervenționist ale UE: pe lângă energie, se distruge acum și industria auto, siderurgia e în pioneze, iar agricultorii se plâng și ei. Era înainte un slogan: Corporația face legislația! Acum avem: Birocrația face legislația!”, afirmă el.

Profesorul de economie se referă atât la experții de la Bruxelles, cât și la statul român.

„Noi suntem acum într-o capcană, am mers înainte din inerție. Tot ce vedem este o speculă cu bani europeni, nu un antreprenoriat real, care să producă ceva aici cu ei”
Bogdan Glăvan, profesor de economie

Criza motorinei: „Vulnerabilitate la Marea Neagră”

În privința motorinei, prețul a trecut recent de 11 lei pe litru după problemele de livrare ale petrolului din Kazahstan prin portul rus Novorosiisk, pentru ca apoi să se stabilizeze la 10,5 lei.

„Avem o problemă pentru că e nenorocire pe Marea Neagră, iar rușii și ucrainenii își atacă navele. Și avem probleme și cu Ormuzul, iar din blocarea acestuia cresc prețurile. Dar astea nu depind de noi. Statul trebuia însă să se pregătească, să facă terminale private de petrol și carburanți. Albania are capacități de stocare mai mari ca noi. S-au creat vulnerabilități ca să facă niște smecheri bani…” susține economistul Andrei Caramitru.

„Ne furăm singuri căciula”

Glăvan pune scumpirile carburanților tot pe seama statului român, din cauza intervențiilor dese în economie.

Parlamentul a votat recent o lege ce reintroduce plafonarea adaosurilor comerciale, plus acciza mobilă, fiind declarată din nou, până la 31 octombrie, situație de criză pe piața petrolului și a produselor petroliere.

„În ceea ce privește motorina, avem aceeași problemă: cu cât ai mai multe intervenții ale statului, cu atât e o peticire generală, iar efectul este de pauperizare. Ne furăm căciula. Problema depenendenței de Kazahstan nu este o problemă, prețul însă va crește constant pentru că avem presiune pe leu și avem probleme de fiscalitate. Nu putem trăi cu impresia că putem dicta cât trebuie să plătească OMV sau Rompetrol. Nu faci decât intervenții și asta are efecte”, afirmă expertul în economie.

Taxele suplimentare blochează investițiile

România are în vigoare o serie de taxe suplimentare în energie, atât pe gaze și petrol. De asemenea, a majorat accizele atât în vara anului trecut, cât și la începutul acestui an.

În fapt, Glăvan dă vina pe creșterile continue de taxe din ultimii ani ca fiind de vină pentru întârzierea investițiilor în energie.

„Întârzierea investițiilor este fix unul aceste rezultate, atât la gaze, cât și la regenerabile sau la baterii”, a spus el.

În 2018, fostul lider PSD Liviu Dragnea a modificat legea offshore, ceea ce a avut ca afect plecarea gigantului american Exxon din România și întârzierea exploatării gazelor din perimetrul Neptun. Acestea sunt planificate să intre în producție în 2027 și vor duce la dublarea producției de gaze a României.

Ulterior, după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, Guvernul a plafonat o perioadă prețurile și a impus taxe suplimentare pe profiturile din energie, gaze și petrol. De asemenea, România a impus și taxa pe cifra de afaceri și taxa pe stâlp.

Repararea relației cu cetățenii, vitală

„Din păcate, Guvernul Bolojan nu a contribuit la repararea relației cetățean-stat. Bolojan este mai conservator cu banii și asta este de lăudat, dar tot el a spus anul trecut de problemele de la RAAPPS și Eximbank și nu s-a rezolvat nimic. Politica publică trebuie să fie în interesul cetățeanului”, punctează Glăvan.

În schimb, Caramitru spune că alternativa suveranismului nu poate funcționa atât timp cât România „nu are bani nici să treacă strada”.

„Vrei să fii suveran, dar nu ai bani nici să treci strada. Nu ești nici Rusia sau Iranul care stau pe câmpuri petrolifere și vând anual petrol de sute de miliarde de dolari în China. Și nici acolo nu merge, monedele naționale se depreciază. Suntem într-un fel de metastază. Nu mai avem bani”, afirmă acesta.

Funcționăm pe pilot automat

Acesta spune că este totuși paradoxal că economia funcționează acum pe pilot automat, în special din cauza faptului că Guvernul nu are bani pe care să îi cheltuie aiurea.

„Pe de altă parte este foarte ciudat: dacă nu ai guvern deloc și plățile se fac automat, nu mai ai bani pe care să îi arunci pe pereți. La noi maxim putem să creștem sau să scădem TVA și accizele și să înghețăm salarii și pensii. Altceva statul nu știe”, afirmă el.

„Elveția și Islanda nu au niciun fel de bogății, dar au PIB pe locuitor dublu decât Germania. Deci nu trebuie să ai ceva, dar trebuie să ai organizare”, conchide acesta.