Consumul de curent electric, aproape de recordul verii, miercuri seară. Anca Sinea, expert în energie: „Ne alarmează aceste cifre în perioada de criză”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Consumul de energie electrică al României a atins miercuri seară unul dintre cele mai ridicate niveluri ale verii, în ciuda apelului autorităților către populație, companii și instituții pentru reducerea voluntară a utilizării în orele de vârf.
Cuprins:
- Consum ridicat de lumină, în ciuda apelului la economie
- Anca Sinea: Ne confruntăm cu sărăcia energetică de vară
- Ionuț Purica: Cel mai mare poluator este transportul, trebuie să renunțăm la motoarele termice
- Recordul verii rămâne însă cel din 29 iunie
- Probleme cu producția internă
- Măsuri pentru gestionarea situației
- Impact asupra producției de energie
Potrivit datelor Transelectrica, cererea a urcat la 7.675 MW la ora 20:03, în timp ce producția internă a fost de doar 5.321 MW. Diferența de 2.353 MW a fost acoperită prin importuri masive, echivalente cu 31% din necesar.
Consum ridicat de lumină, în ciuda apelului la economie
Premierul interimar Ilie Bolojan ceruse instituțiilor publice, companiilor și cetățenilor să reducă consumul de energie în orele critice de seară, pentru a evita o presiune suplimentară asupra Sistemului Electroenergetic Național.
Cu toate acestea, datele din teren indică o cerere aproape de maximele sezoniere, fără o reducere semnificativă vizibilă în consumul total.
Miercuri seara, la ora 21:55, o platformă independentă care preia datele operative ale Transelectrica a înregistrat un maxim al consumului din ultimele 24 de ore, de 7.676 MW.
În acel moment, producția internă crescuse la 5.696 MW, iar importurile se diminuaseră la 1.870 MW.
Anca Sinea: Ne confruntăm cu sărăcia energetică de vară
„Pe noi ne alarmează aceste cifre când avem momente de criză, doar că problema consumului de energie în context de vară nu este una nouă. Noi ne confruntăm cu sărăcia energetică de vară, deci este incapacitatea clădirilor noastre de a ne asigura confortul termic de care avem nevoie pe perioada verii. Și cu cât experimentăm veri tot mai calde, nu avem confort în locuințe, iar consecințele sunt importante: și sociale, si psihice, dar și economice, pentru că a doua zi trebuie să fim apți de muncă.
În acest context, trebuie să luăm și măsurile care se cuvin. Sunt măsuri în imediata utilitatea a locuințelor care țin de izolație termică corespunzătoare, deci nu doar reducerea consumului. Îl reducem și pe acesta, dar în măsura în care putem să ne asigurăm confortul în interior. Acest lucru înseamnă că trebuie să avem niște locuințe cu randament de confort bun pe timp de vară.
Pe de altă parte, este vorba și de soluții care sunt mai departe decât la îndemâna locuințelor, și care țin de sursa de energie. Spre exemplu, aerul condiționat pe care îl folosim ca să ne răcim casele.
Dar frânturi de consum cumulate cumva de la locuință la locuință contează. Însă, România nu este un mare utilizator al aerului condiționat în gospodării. Noi avem încă un consum redus de electricitatea la nivel de gospodării comparativ cu alte state, pentru că nu avem infrastructura, si dotările din locuițe necesare”, a spus Anca Sinea, expert în energie și coordonator ORSE (Observatorul Român al Sărăciei Energetice), joi, pentru Libertatea.
Ionuț Purica: Cel mai mare poluator este transportul, trebuie să renunțăm la motoarele termice
În același timp, sunt experți în energie care citesc aceste cifre ca normale pentru situația de față, dar mai puțin normale în ce privește evoluția sistemului, spunând că România nu și-a învățat lecția după seceta din 1985 și 2003, ba chiar a făcut unele greșeli.
„Cifrele sunt relativ normale pentru situația de emergență în care ne găsim. Nu sunt normale din punct de vedere a evoluției sistemului. După 1985 și 2003, perioade de seceta, nu s-a învățat nicio lecție. Totul a rămas în vorbe și în plus s-a decis eronat reducerea de capacitate de generare în bandă”, a spus expertul în energie Ionuț Purica, joi, pentru Libertatea.
Fost secretar de stat în Ministerul Energiei, Purica menționează transportul ca cel mai mare poluator.
„În perioada de emergență, are prioritate strategia de securitate a Comisiei Europene care cere un portofoliu variat de generare. Vorbind de cărbune, există tehnologii de cărbune curat care pot înlocui pe cele prezente fără a renunța la o resursă strategică. Pe linia acelorași decizii absurde: cel mai mare poluator la nivel local este transportul, deci, trebuie să renunțăm la motoarele termice fără a le înlocui cu altceva.
Economiile rezidențialului sunt relativ mici și efectul e mai mult psihologic, se va vedea la alegeri. Decuplarea rezidențialului este ultima măsură în lista de consumatori”, a mai precizat prof. univ. Ionuț Purica.
Consumatorii casnici nu vor fi deconectați, a anunțat joi Ilie Bolojan, dar marile companii pot fi obligate să renunțe la curent, în situații de criză - este concluzia ședinței de guvern.
Recordul verii rămâne însă cel din 29 iunie
Recordul verii rămâne însă cel din 29 iunie 2026, când cererea a ajuns la 7.971 MW, iar o zi mai târziu a urcat până la 7.907 MW.
Vârful de miercuri seară a fost cu aproximativ 295 MW, respectiv 3,7%, sub recordul estival.
Cel mai ridicat consum din 2026 a fost înregistrat pe 21 ianuarie, când necesarul Sistemului Electroenergetic Național a ajuns la 9.213 MW.
Dar și valurile de caniculă din iulie 2024 au dus vârfurile de seară ale consumului la 8.600 MW, cu 1.000 MW mai mult decât acum.
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Un alt record pe timp de vară a fost atins pe 30 iunie 2021, când consumul a ajuns la 8.656 MW.
Însă maximul istoric a fost înregistrat iarna, potrivit datelor Transelectrica. Cel mai mare consum instantaneu de energie electrică a fost consemnat în luna ianuarie 2017, având o valoare de 9.930 MW.
Probleme cu producția internă
Producția internă nu a reușit să țină pasul cu cererea ridicată. La momentul de vârf, hidrocentralele au avut cea mai mare contribuție, cu 1.804 MW, urmate de centralele pe hidrocarburi (1.393 MW), cele pe cărbune (972 MW) și energia nucleară (679 MW).
Producția eoliană și fotovoltaică au fost extrem de reduse, cumulând doar 176 MW după apusul soarelui (cu 55 MW și, respectiv, 121 MW). Instalațiile de stocare au adăugat 232 MW.
O provocare majoră o reprezintă oprirea preventivă a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Această unitate contribuia în mod obișnuit cu aproximativ 700 MW la producția națională.
Măsuri pentru gestionarea situației
Guvernul a solicitat centralelor pe gaz și cărbune să opereze la capacitate maximă și hidrocentralelor să concentreze producția în orele de vârf.
Transelectrica a comunicat că sistemul funcționează în condiții dificile din cauza secetei severe care afectează regiunea, dar că este gestionat astfel încât să nu existe riscul unei avarii majore.
Utilizăm toate resursele disponibile, inclusiv importurile și capacitățile de stocare, pentru menținerea alimentării cu energie electrică, a transmis operatorul.
Datele publice nu permit analiza detaliată, în timp real, a consumului pe categorii – gospodării, companii sau instituții. Astfel, nu se poate concluziona că doar populația nu a răspuns apelului autorităților. Totuși, nivelul ridicat al cererii sugerează că apelul la reducerea consumului nu a avut un efect suficient pentru a coborî vizibil vârful de miercuri seară.
Impact asupra producției de energie
România ar putea reveni la cărbune în plină criză energetică, după ce deputații au adoptat o lege care blochează închiderea grupurilor termoenergetice de la Turceni și Rovinari. Totuși, decizia ar putea costa țara până la un miliard de euro, bani europeni ce riscă să fie pierduți.
În acest timp, Nuclearelectrica cumpără energie electrică din Ucraina, cu sprijinul companiei Energocom, furnizorul de curent din Republica Moldova, a anunțat recent instituția română.
Criza energetică a fost accentuată de seceta severă și de scăderea debitelor râurilor, inclusiv ale Dunării, a anunțat premierul Ilie Bolojan. În consecință, vineri, 31 iulie, Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pe toată durata lunii august.
Reactorul 1 al Centralei de la Cernavodă a fost închis controlat marți, pe 28 iulie, iar dacă se va opri și al doilea rector al centralei nucleare, România ar rămâne fără circa 1.400 MW de putere de producție.
Giganții auto Dacia și Ford au sistat deja voluntar producția până pe 19 august pentru a sprijini rețeaua națională, măsuri similare fiind așteptate și din partea altor mari consumatori industriali.
„Economisirea voluntară în orele de seară, când există deficit, va fi crucială. Facem apel către cetățeni, companii și autorități publice să își planifice reduceri voluntare”, a adăugat Bolojan.
Ministrul interimar al Apărării și al Transporturilor, Radu Miruță (USR), a declarat duminică seară că un proiect esențial pentru dragarea brațului Bala, care ar fi putut preveni dificultățile actuale de pe Dunăre, stă blocat de peste trei ani și jumătate la Ministerul Transporturilor.
