Cine intră în turul doi al alegerilor prezidențiale? Ce indică toate sondajele și care sunt marile necunoscute
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fundație apolitică, formată din profesori în științele sociale și cercetători, Median Research Centre (MRC) este colaborator academic al Libertatea pentru alegerile prezidențiale. ONG-ul este și cel care a elaborat TestVot, un instrument care încearcă ”să treacă dincolo de teme simbolice și polarizante sau conflicte interpersonale și se axează pe acțiunile concrete pe care le au în vedere candidații”. Dincolo de preferințele fiecăruia, cum arată analiza sondajelor?
Cuprins:
UPDATE 10 noiembrie 2019, ora 21:00: vezi rezultate oficiale Exit Poll Prezidentiale
- Va exista sigur al doilea tur de scrutin, Klaus Iohannis nu depășește în niciun sondaj 45% și nu a crescut nici după ce s-a instalat guvernul PNL. Ca să câștige din primul tur, i-ar trebui să fie votat de peste 50% din cei cu drept de vot, nu din cei prezenți, ceea ce este imposibil de atins.
- Viorica Dăncilă a crescut, probabil conform mișcării specifice PSD a alinierii electoratului propriu când candidatul este pe deplin asumat.
- Dan Barna a avut creșteri și scăderi, dar ambele sunt mici, în marja de eroare.
- Lupta pentru intrarea în turul doi între candidații PSD și USR-PLUS se arată strânsă și există două mari necunoscute: diaspora și dificultatea sondajelor de a ajunge la o proporție potrivită a votanților tineri.
- Încă o observație: având în vedere lipsa de transparență a industriei sondajelor, este surprinzător că există o oarecare similaritate între rezultatele diferitelor sondaje.
Înainte de prima rundă a alegerilor prezidențiale care vor avea loc duminica aceasta, articolul de față își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra rezultatelor sondajelor de opinie publicate în ultimele luni. Nu există niciun dubiu că Președintele Klaus Iohannis, candidatul Partidului Național Liberal (PNL), conduce clasamentul. Dar cine va fi pe locul doi este neclar.
Iohannis, între 40 și 45% în sondaje
Avantajul lui Iohannis este mare, stabil și incontestabil chiar și în sondajele comandate de partidele politice rivale.
Unele dintre datele din aceste grafice provin din sondaje private transmise informal către presă de către surse din partide; dar în toate sondajele, Iohannis conduce.
Graficul de mai jos indică poziția generală a celor șase principali concurenți, pe baza tendințelor prezente în sondajele de opinie publicate între începutul lunii august și sfârșitul lui octombrie.
După cum se vede în al doilea grafic, niciun sondaj nu a estimat popularitatea lui Iohannis la mai mult de 50%. Sprijinul pentru președinte a rămas între 40 și 45% chiar și după ce Guvernul Dăncilă a pierdut votul de încredere în Parlament.
Va exista sigur un al doilea tur de scrutin, care va include doar primii doi candidați după 10 noiembrie.
Asta inclusiv pentru că de fapt un candidat trebuie să aibă un număr de voturi care să reprezinte peste 50% din numărul oamenilor de pe registrele electorale – nu doar numărul oamenilor care s-au prezentat la vot. Prin urmare ar fi necesar un nivel de popularitate extraordinar pentru a câștiga din primul tur.
Dăncilă, Barna și Diaconu, în cursa pentru turul doi
Trei concurenți pentru locul doi par să aibă grade de popularitate similare: Dăncilă (PSD), Barna (USR-PLUS) și Diaconu (ALDE-Pro România).
În jumătate din perioada de analiză nu era încă sigur care sunt toți candidații admiși la alegeri (lista s-a publicat pe 27 septembrie). Totuși, USR anunțase că Barna va fi candidatul partidului din iulie, Dăncilă a fost desemnată oficial candidatul PSD la sfârșitul lui august. Tot atunci și-a anunțat intenția de a candida - cu susținerea ALDE, care a părăsit guvernul Dăncilă – și Mircea Diaconu.
Până la începutul lunii septembrie, majoritatea sondajelor au anticipat că Dan Barna va intra în turul doi împotriva lui Iohannis.
Însă pe toată perioada pe care am analizat-o, Viorica Dăncilă a fost pe o pantă ascendentă în sondaje, iar la începutul lui septembrie aceasta l-a depășit pe Barna.
Dăncilă a continuat să crească în sondaje pe tot parcursul pre-campaniei și campaniei, inclusiv după evenimente precum ieșirea ALDE de la guvernare și succesul moțiunii de cenzură împotriva guvernului său – o creștere care ar putea fi cauzată în parte de alinierea graduală a electoratului simpatizant PSD cu candidatul desemnat.
Barna, în schimb, a avut perioade de creștere, dar și perioade în care a scăzut (foarte ușor). Momentele de scădere ar putea fi parțial și rezultatul unor dezvăluiri mai puțin favorabile din presă – mai exact apariția unei investigații RISE project – dar scăderile sunt suficient de apropiate de marja de eroare a sondajelor că nu putem fi siguri de cât de semnificative sunt.
Diaconu, în schimb, pare în picaj continuu în sondaje din momentul când și-a anunțat candidatura.
Dăncilă e candidatul cel mai bine plasat pentru a intra în turul doi, dar Barna este la distanță mică de ea. În plus, sunt și alți factori trebuie luați în calcul. Spre exemplu, niciunul dintre aceste sondaje nu ține cont de alegătorii din diaspora, care în trecut au susținut copleșitor PNL (Iohannis) și USR (Barna).
Iar sondajele au dificultăți în a ajunge la o proporție potrivită a votanților tineri, lucru care la rândul său ar putea duce la mici diferențe între sondaje și rezultatul final.
În cazul unei curse apropiate, voturile diasporei s-ar putea dovedi decisive în stabilirea candidatului. Pe de altă parte, ultimul sondaj IMAS ne spune că este mai probabil ca Mircea Diaconu să intre în turul doi.
Paleologu și Kelemen la egalitate
În urma primilor patru, dar în fața a opt alți candidați sunt Theodor Paleologu (PMP) și Kelemen Hunor (UDMR). PMP și UDMR sunt apropiate în ceea ce privește numărul de voturi obținute. În timpul alegerilor parlamentare din 2016, UDMR a reușit să câștige cu aproape un procent mai mult decât PMP. Dar la alegerile parlamentare europene din mai 2019, PMP a fost cu jumătate de procent peste de UDMR.
Sondajele sugerează că Paleologu se poziționează înaintea candidatului UDMR. Dar diferența între cei doi se află în marja de eroare a sondajelor. Mai mult, trebuie să ținem cont și de faptul că, în trecut, sondajele naționale au subestimat popularitatea UDMR, din cauza dificultăților acestora de a ajunge la electoratul maghiar.
În general, conform sondajelor se prefigurează un scrutin interesant, în special în ceea ce privește cursa pentru locul doi.
Cu toate acestea, rezultatele empirice indică, de asemenea, o divergență între rezultatele sondajelor, aceste companii având un trecut discutabil.
Verifield, spre exemplu, a publicat un singur sondaj în această perioadă. La vremea respectivă, majoritatea firmelor îl prezenta pe Dan Barna drept favorit pentru turul doi.
Verifield a fost prima companie care a sugerat că Dăncilă l-a depășit pe Barna, dar este greu de spus dacă datele sunt de încredere.
Compania nu are un istoric verificabil al sondajelor de opinie și niciun site web, deși rezultatele sondajului au fost publicate în toată presa mainstream.
În mod similar, partidele politice circulă presupuse rezultate ale unor sondaje comandate de acestea, fără a preciza care companie a efectuat studiul, în ce perioadă, cu ce metodologie etc. Având în vedere lipsa de transparență a acestei industrii, este surprinzător că există o oarecare similaritate între rezultatele diferitelor sondaje.
Datele folosite, tendințele pentru fiecare candidat, toate graficele, precum și codul folosit pentru crearea graficelor sunt disponibile aici.
