UPDATE. Comisia Iordache începe pe 2 mai dezbaterile pe modificările Codurilor Penale; Marile universități, invitate să își spună părerea
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comisia Iordache începe pe 2 mai dezbaterile pe modificările Codurilor Penale. Noile proiecte PSD-ALDE, publicate miercuri pe pagina internet a Camerei Deputaților, sunt aproape identice cu Ordonanța 13, care a scos în stradă sute de mii de români, la începutul anului trecut. Un punct sensibil al prevederilor, abuzul în serviciu, urmează să fie și el reglementat de parlamentari. Cel mai controversat articol este, de data aceasta, cel prin care se introduce o nouă cale de revizuire, atunci când hotărârea de condamnare nu este semnată de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei și care l-ar avantaja pe liderul PSD Liviu Dragnea, care ar putea să scape de condamnarea în dosarul Referendumului.
UPDATE ora 12.00 Comisia parlamentară specială pentru Legile Justiţiei începe pe 2 mai dezbaterile privind modificările Codului penal şi ale Codului de procedură penală. Decizia a fost luată joi, în comisia specială pentru justiție, condusă de Florin Iordache.
Cuprins:
Președintele comisiei a propus să fie invitaţi la lucrările comisiei reprezentanţi ai CSM - Secţia de judecători şi Secţia de procurori, ai Ministerului Justiţiei, ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ai Parchetului General, ai Asociaţiei Magistraţilor, ai Uniunii Naţionale a Judecătorilor, ai Forumului Judecătorilor, ai asociaţiilor procurorilor, Coaliţiei Românilor, Uniunii Naţionale a Barourilor şi reprezentanţi ai mediului academic.
PNL, prin vocea lui Cătălin Predoiu a propus invitarea la comisie a reprezentanților catedrelor de Drept din marile universități din țară. USR a vrut amânarea dezbaterilor pentru o lună, însă propunerea a picat la vot.
Potrivit ordinii de zi a şedinţei de joi, vor fi prezentate cele trei in iţiative legislative de modificare a Codului penal, Codului de procedură penală şi Codului de procedură civilă.
În plus, se va decide ce autorităţi, asociaţii şi persoane vor fi invitate la lucrările comisiei, precum şi asupra programului de lucru pentru perioada următoare.
Această prevedere are legătură cu speța invocată de Liviu Dragnea atunci când a atacat la Înalta Curte decizia de condamnare în dosarul Referendumul, el invocând faptul că la redactarea hotărârii nu au participat două judecătoare, care se pensionaseră între timp. Contestația sa a fost respinsă.
Dragnea respinge ideea că acest articol ar putea să ăl ajute să își revizuiască condamnarea în dosarul Referendumului, condamnare care l-a împiedicat să devină premier, după câștigarea alegerilor parlamentare.
Acesta a precizat că nu îi dă nimeni înapoi ceea ce a pierdut din cauza acestui dosar în care a fost condamnat.
“Nu stiu dacă voi face cerere. Îmi dă cineva mie înapoi anii pierduți în aceste procese, îmi mai dă cineva mie înapoi ceea ce am pierdut din cauza acestui dosar politic? Nu. Deci nu mă interesează foarte mult pentru mine acest articol”, a întrebat, retoric, Dragnea.
Abuzul în serviciu ar putea fi reglementat fără un prag financiar, dar se va schimba definiția infracțiunii.
”Mi-a spus domnul Iordache că pe abuzul în serviciu sunt 14 sau 12 variante şi mi-a spus că (...) se va modifica şi acest articol, dar că aşteaptă în continuare discuţii, pentru că atât a fost de mediatizat acest articol din Codul penal, acest articol de sorginte sovietică şi pe care e bine să-l păstrăm, să avem o legătură cu trecutul, care nu mai există în nicio legislaţie penală europeană. Şi mi-a zis că nu vrea să înceapă cu el, că nu i se pare cel mai important. Deci, va fi şi ăsta", a declarat Dragnea în cadrul unei conferinţe de presă.
Curtea Constituţională a judecat, la începutul anului trecut, excepţia de neconstituţionalitate depusă de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, Guvernul cerând Curţii să respingă ca inadmisibilă solicitarea fostei soţii a liderului PSD, trimisă în judecată pentru abuz în serviciu.
Tudorel Toader anunța, atunci, că infracțiunea urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric, după decizia CCR, care a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate pe abuzul în serviciu ce viza sintagma ”îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu”, ridicată de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana.
Ce prevăd proiectele de modificare a Codurilor Penale
- Proiectul de modificare a Codului Penal prevede că emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative nu constituie infracţiunea de ajutor dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsurii privative de libertate.
- Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
- Pentru a scăpa de pedeapsă, mituitorul sau făptuitorul trebuie să denunţe fapta în cel mult 6 luni de la data săvârşirii acesteia şi înainte de a începe urmărirea penală.
- Se abrogă articolul privind neglijenţa în serviciu.
- proiectul stabileşte că ”nu constituie infracţiune refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează, refuzul de a declara în sensul solicitat de organele judiciare, modificarea şi retractarea declaraţiei care a fost dată prin exercitarea unor presiuni de orice fel asupra martorului şi nici simpla divergenţă de mărturii în cadrul unui proces, dacă nu există probe directe din care să rezulte caracterul mincinos şi de rea-credinţă, al acestora.”
- Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, prevede proiectul de modificare a Codului Penal
- Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia.”
- Pretinderea, primirea ori acceptarea promisi unii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta, promisiune urmată de intervenţia la acel funcţionar pentru a îl determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
- "Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia.”
Florin Iordache a depus trei proiecte de modificare a Codurilor Penale, pentru punerea în acord cu Directiva Europeană privind prezumția de nevinovăție. Cele trei propuneri legislative sunt asumate de PSD și ALDE și vor sta în dezbatere publică timp de două săptămâni, urmând ca apoi să fie votate în Parlament.
Liviu Dragnea a afirmat, miercuri, că PSD susține modificarea legilor penale pentru a respecta deciziile CEDO, dar și pe cele ale Curții Constituționale și pentru a transpune în legislația noastră directiva europeană cu privire la prezumția de nevinovăție.
Președintele PSD a spus că nu a discutat cu Florin Iordache despre o anumită prevedere și că așteaptă dezbaterea pe modificarea Codurilor.
Scandalul Ordonanței 13; Guvernul a scos sute de mii de români în stradă iar Florin Iordache s-a ales cu porecla ”Altă întrebare”
Guvernul a aprobat Ordonanța 13 în data de 31 ianuarie 2017. Aceasta avea mai multe prevederi controversate prin care se aduceau mai multe completări Codului Penal, principalele fiind modificările operate asupra abuzului în serviciu, când nu ar mai fi fost infracțiuni faptele cu un prejudiciu sub 200.000 de lei.
În aceeași noapte, Florin Iordache, la acea dată ministru al Justiției, s-a remarcat prin repetarea cu obstinație a sintagmei ”altă întrebare” atunci când era chestionat de jurnaliști cu privire la ordonanță. Aceasta a fost adoptată seara târziu, de unde a rezultat sloganurile ”Noaptea, ca hoții” și ”#Rezist”.
Încă din prima seară au existat proteste, iar acestea au crescut în intensitate până în ziua a șasea, când peste 600.000 de oameni au ieșit în stradă în data de 5 februarie în marile orașe ale țării, dintre care 300.000 de oameni în fața Guvernului, 50.000 la Cluj, 40.000 la Timișoara, 33.000 la Sibiu, 30.000 la Iași și 10.000 la Brașov.
Guvernul Grindeanu a abrogat Ordonanța 13 prin Ordonanța 14. Ordonanța 13 a fost apoi respinsă definitiv în Parlament, dar are deja o serie de efecte în justiție.
Citește și: EXCLUSIV/Un nou trend pe ”piața distracțiilor” din Capitală. “Silent party”, petrecerile cu muzică ascultată la căști, care nu deranjează niciun vecin!
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
