CORESPONDENȚĂ DIN VIENA. Partidul lui Nehammer cade în sondaje și folosește blocarea României în Schengen ca „un protest față de UE” 

de Ada Constanda, Alexandra Șerban (Viena), Adrian Cochino (București)

• Austriecii sunt puși în fața celei mai mari inflații din 1975.
• Ajuns pe locul trei în sondaje, partidul de guvernământ al lui Karl Nehammer apelează la o retorică antimigrație, pe care a folosit-o și acum cinci ani, când a câștigat alegerile. 
• „Cu un drept de veto (n.r. – la adresa României și Bulgariei), Austria se face auzită în toată Europa”, explică Kurier logica guvernului, într-un articol publicat miercuri.
• La Viena se interpretează mișcarea anti-UE ca o încercare a Partidului Popular (ÖVP), care speră să stopeze pierderea de electorat care migrează spre dreapta, acuzându-l că e „prea soft” în chestiunea migrației. 
• În același timp, presiunea migrației aici e reală. „Este regretabil doar faptul că acest protest nu abordează adevărata problemă – și anume inexistenta politică comună a UE în materie de migrație”, scrie același Kurier.

Văzută de la Viena, dezbaterea pe tema Schengen vine într-un context politic dificil pentru Partidul Popular (ÖVP) al cancelarului Karl Nehammer, care guvernează într-o coaliție cu Verzii și se află în cădere liberă în sondaje. 

Acum, partidul lui Nehammer este plasat după social-democrați și Partidul Libertății (FPÖ) – de extremă dreapta, potrivit unei analize a site-ului european Politico.

În Austria e cea mai mare inflație din 1975

Cancelarul Nehammer s-a lovit de probleme imediat după ce și-a început mandatul, în decembrie anul trecut: invazia Rusiei în Ucraina a afectat direct Austria, puternic dependentă de combustibilii fosili ruși. 

Felul în care guvernul a gestionat crizele privind energia și costul de trai a fost lipsit de direcție și ineficient, rata inflației atingând cele mai ridicate niveluri din martie 1975. 

În discuțiile purtate de Libertatea cu vienezii și publicate în corespondența de ieri, aproape că a fost dificil de găsit un om care să agreeze măsurile politice ale cancelarului. Faptul nu are valoarea unui sondaj de opinie, desigur, dar, la rândul lor, sondajele sunt devastatoare pentru puterea instalată în Ballhausplatz 2, adresa cancelariei federale austriece. 

Într-o Vienă împodobită discret de Crăciun, atmosfera internă nu arată deloc festiv. În 2017, victoria electorală a partidului condus pe atunci de tânărul Sebastian Kurz părea că anunță o renaștere a partidului și un nou stil pentru scena publică. 

Citește și:  Ce este Spaţiul Schengen şi ce înseamnă aderarea la acesta

Nu e prima oară când folosește discursul antimigrație

ÖVP sugera că a găsit o formulă de succes, folosind discursul împotriva migrației pentru a atrage votanții de extremă dreapta, scrie același Politico. Kurz a și adus extrema-dreaptă – FPÖ – la guvernare.

În scurt timp, totul s-a spulberat. Coaliția cu extremiștii a căzut, după un scandal de corupție cu iz rusesc în care a fost implicat chiar șeful FPÖ. 

Au cumpărat presa

După un nou scrutin câștigat în 2019, Kurz însuși s-a prăbușit din cauza unui propriu scandal de corupție în care a fost acuzat că a folosit bani publici pentru a mitui institute de sondare și jurnaliști în schimbul unor poziții favorabile în presă.

În lipsa unei viziuni politice, scrie Politico, politica ÖVP reprezintă acum un simplu clientelism – politici fiscale care să satisfacă grupurile electorale cheie, cum ar fi fermierii, micii oameni de afaceri și familiile din clasa de mijloc.

În acest timp, alegătorii mai liberali ai ÖVP par să fi migrat către partidul liberal NEOS, în vreme ce noii recruți extremiști atrași de discursul antimigrație al conservatorilor s-au întors în matca lor obișnuită – Partidul Libertății, cu un discurs mai radical împotriva străinilor, care urcă vibrant în sondaje.     

Alegerile sunt în 2024, ca și în România

Următoarele alegeri parlamentare, ce ar putea face loc unei coaliții conduse de social-democrați, sunt programate pentru 2024. 

Dar partidul lui Nehammer a suferit deja la scrutinul regional din toamnă din Tirol – unde a pierdut aproape 10 puncte procentuale față de cel anterior – și se va confrunta cu noi dificultăți electorale chiar în primăvara anului viitor, la regionalele din Austria Inferioară și Salzburg.   

Pe acest fond politic, declararea Schengen drept „un sistem defect”, proba malpraxisului fiind numărul de migranți, e pragul pe care partidul de la putere speră să-și reînceapă urcarea în preferințele populației, scrie corespondenta ziarului Kurier la Bruxelles, Ingrid Steiner-Gashi, într-un editorial publicat miercuri.

„Prin urmare, joi, el intenționează să se opună prin veto propunerii în cadrul Consiliului miniștrilor de interne ai UE. Destul de remarcabil, mai ales că Austria nu obișnuiește să se plimbe pe la Bruxelles cu amenințări de veto”, scrie ziarista.

Numai că prin refuzul de a accepta România și Bulgaria în spațiul Schengen, guvernul austriac aplică standarde duble, atrage atenția jurnalista de la Kurier. 

Migranții trec prin Ungaria și Croația

„În ceea ce privește Croația, guvernul austriac este orb în fața migrației. 40 la sută din toate cele 75.000 de cereri de azil depuse în Austria în acest an au provenit de la migranți care au aterizat în Serbia. Este suficient să arunci o privire pe hartă pentru a vedea că de acolo există doar două rute spre Austria: prin Ungaria, țară din Spațiul Schengen, unde se pare că migranții sunt lăsați să treacă cât mai repede posibil. Și prin Croația, țară candidată la aderarea la Schengen”, susține aceasta.

Un protest față de UE, de fapt

Ziarul austriac explică ce s-ar afla de fapt în fața refuzului austriac: un protest față de Uniunea Europeană.

„Desigur, la Viena se știe că migranții se îndreaptă spre nord prin Croația și că Ungaria îi lasă să treacă, dar toate acestea par mai puțin importante decât să bată cu adevărat cu pumnul în masă în altă parte. Cu un drept de veto, Austria se face auzită în toată Europa: da, avem proporțional mult mai multe cereri de azil decât alte state UE; da, povara este prea mare; da, afluxul de migranți trebuie redus. Pe scurt: Austria are dreptate să protesteze față de UE”.

Este regretabil doar faptul că acest protest nu abordează adevărata problemă – și anume inexistenta politică comună a UE în materie de migrație. Și aici toată lumea trebuie să fie criticată – de la Comisia Europeană până la fiecare stat UE, inclusiv Austria.

Ingrid Steiner-Gashi, Kurier:

Bulgaria și România devin pionii unei politici austriece care provoacă multă agitație, dar nu rezolvă problemele

Jurnalista austriacă atrage atenția că în urmă cu un an, guvernul de la Viena nu avea nicio problemă cu România și Bulgaria.

„În schimb, Austria vizează cu vetoul său țintele nepotrivite: Bulgaria și România au îndeplinit toate cerințele tehnice pentru a adera la Spațiul Schengen. De altfel, guvernul de la Viena a confirmat deja acest lucru în urmă cu un an”.

Faptul că acum face o întoarcere sugerează că guvernul dorește să prezinte electoratului pe cineva pe care să dea vina pentru cifrele nedorite ale migrației. Bulgaria și România devin astfel pioni ai unei politici austriece care provoacă multă agitație, dar nu rezolvă niciuna dintre problemele de migrație.

Ingrid Steiner-Gashi, Kurier:

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE